Prevenție

Deficitul de magneziu

Magneziul este o substanță minerală esențială pentru buna funcționare a organismului uman. Jumătate din cantitatea de magneziu din organism este în scheletul osos, restul găsindu-se în mușchi, țesuturi și lichide biologice (salivă, suc gastric, suc pancreatic, bilă, limfă etc.). Absorbția magneziului se face la nivelul jejunului, dar într-o cantitate mică, cea mai mare parte (60-70%) eliminându-se prin materii fecale și urină.

Magneziul este al 4-lea în clasamentul celor mai importante minerale din organism participând în calitate de cofactor la peste 300 de reacții enzimatice. Împreună cu calciul și vitamina D asigură buna funcționare a sistemului osos. Împreună cu calciul și potasiul asigură sănătatea inimii, a sistemului nervos și muscular. Ajută la reglarea nivelului de glucoză din sânge. Are rol important în digestie, în secreția de acid clorhidric în stomac și a bilei precum și la menținerea unui tranzit intestinal normal. Are rol antioxidant și reduce apariția aterosclerozei. Înlătură senzația de oboseală, reduce stresul, anxietatea și uneori chiar depresia. Conform unor studii publicate în Journal of Clinical Nutrition o cantitate suficientă de magneziu poate scădea riscul de cancer colorectal. Astfel, putem spune că insuficiența sau deficiența de magneziu ar putea avea consecințe grave asupra sănătății în general.

Deficitul de magneziu se depistează cu ajutorul analizelor de sânge. Simptomatologia deficitului este variată, carența de magneziu ducând la tulburări cardiace, nervoase și musculare. Cea mai frecventă manifestare este spasmofilia când se adaugă și deficitul de calciu. Spasmofilia este caracterizată prin crampe musculare, contracturi musculare, parestezii, astenie, tremor, scăderea poftei de mâncare. Alte manifestări ale carenței de magneziu pot fi palpitații, tahicardie, dureri precordiale, senzație de ,,nod în gât”, dispnee, insomnie, nervozitate, anxietate, depresie, cefalee, amețeli, căderea părului, dismenoree.

Deficitul de magneziu apare în general din cauza alimentației. Magneziul se găsește în migdale, nuci, alune, semințe crude, fasole, cacao, legume cu frunze verzi (spanac, varză, kale, lăptuci), avocado, pește gras (somon, macrou, hering, ton), banane, rădăcinoase (păstârnac, rădăcină de pătrunjel), fructe uscate. Un regim alimentar dezechilibrat, cu exces de zahar și alimente procesate, anorexia, dietele monotone, tulburările de absorbție intestinală, diareea, parazitozele intestinale, duc la deficit de magneziu în sânge. Folosirea în exces a îngrășămintelor chimice și a pesticidelor în agricultură duc, printre altele, și la scăderea conținutului de magneziu în alimente. Alte cauze ale deficitului de magneziu sunt alcoolismul, fumatul, colitele (boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragică), malabsorbția, diabetul zaharat, boli ale tiroidei și paratiroidei, boli renale și ale glandelor suprarenale, unele antibiotice, diureticele, sarcina și alăptarea.

Tratamentul corect trebuie stabilit de către medic în funcție de cauzele care au dus la acest deficit de magneziu. În general se administrează tablete de magneziu asociate cu vitamine din complexul B care ajută la o absorbție mai bună la nivel intestinal, pe o perioadă de cel puțin 6 săptămâni, cu verificarea periodică a nivelului magneziului în sânge. De asemenea este necesară și corectarea dietei pentru un aport corespunzător de vitamine și minerale. Acolo unde este cazul trebuie tratată corect boala de fond.

Dr. Daniela Burlacu, medic primar medicină internă, Centrul Medical Medsana

Programează-te la un consult