Am intrat în anotimpul vacanțelor, dar, din păcate, și în sezonul arsurilor solare și toxiinfecțiilor alimentare. Specialistul Medsana în gastroenterologie ne sfătuiește cum să le evităm pe cele din urmă și cum să le gestionăm în caz de apariție, mai ales în sezonul cald.
Organizația Mondială a Sănătății estimează că 600 de milioane de cazuri de boli de origine alimentară apar anual la nivel mondial și sunt soldate cu 420.000 de decese. O treime dintre decesele produse de toxiinfecțiile alimentare se înregistrează în rândul copiilor, fiind afectați mai ales cei cu vârste de până la 5 ani.
Sunt cifre incredibile în condițiile în care industria alimentară folosește tehnologii avansate pentru conservarea alimentelor, iar populația globală a trecut de curând printr-o pandemie care a cerut maximă strictețe în respectarea normelor de igienă.
Atenție, însă: nu orice indigestie este o toxiinfecție alimentară! Diferența dintre cele două ne-o explică domnul Dr. Paul Victor Dragomir, Medic Primar Gastroenterologie, Medic Specialist Medicină Internă, Doctor în Științe Medicale: „Toxiinfecția alimentară este un alt nume pentru diagnosticul de gastroenterocolită sau enterocolită acută; respectiv, un sindrom diareic acut. În timp ce indigestia este un termen pentru a descrie un sindrom dispeptic. În toxiinfecție sunt simptome suplimentare, cu accent pe scaunele diareice și pe febră, cu alterarea stării generale în condițiile în care se produce și deshidratarea din cauza vărsăturilor și a diareii”.
Simptomele indigestiei: dureri în partea superioară a abdomenului, greață, vărsături, eventual reflux gastroesofagian caracterizat prin arsuri pe esofag și regurgitații acide.
Simptomele toxiinfecției alimentare: dureri abdominale difuze, diaree, febră, greață, vărsături.
DE CE TOXIINFECȚIILE ALIMENTARE APAR MAI ALES VARA?
Creșterea temperaturilor și frecvența ridicată a călătoriilor și activităților în aer liber sunt cei doi factori decisivi în explozia numărului de cazuri de toxiinfecție alimentară vara. Majoritatea bacteriilor își accelerează ritmul de creștere în intervalul de temperatură 32,2˚-43,3˚C, cu cele mai frecvente ravagii produse în lunile calde ale anului de către Salmonella, E. Coli și Campylobacter.
Raportul publicat anul trecut de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (European Food Safety Authority) și Centrul European pentru Prevenția și Controlul Bolilor (European Centre for Disease Prevention and Control) menționează pentru anul 2023 la nivelul Uniunii Europene:
- 148.181 de cazuri de infectare cu Campylobacter;
- 77.486 de cazuri de infectare cu Salmonella;
- 10.217 cazuri de infectare cu toxina Shiga produsă de E.Coli.
Iar acestea sunt doar primele trei locuri din clasamentul toxiinfecțiilor alimentare la nivelul UE în 2023.
În ce privește România, în același an au fost raportate 2.427 de cazuri de toxiinfecții alimentare cu Campylobacter și Salmonella (împreună), o creștere semnificativă față de anul anterior – 1.535 de îmbolnăviri. Însă este important de menționat că numărul real al cazurilor poate fi mai mare decât cel raportat, principalul motiv fiind că nu toate diagnosticele sunt înregistrate oficial.
CE ALIMENTE PROVOACĂ TOXIINFECȚII ALIMENTARE CEL MAI FRECVENT?
O măsură foarte eficientă de prevenție a îmbolnăvirii este să sporim gradul de atenție în interacțiunea cu alimentele cel mai des implicate în declanșarea toxiinfecției alimentare. Medicul gastroenterolog Paul Dragomir ne face o listă a acestora:
- carnea - atunci când este insuficient preparată termic;
- fructele de mare și crustaceele – când sunt insuficient preparate termic;
- laptele nepasteurizat – în afară de cel cumpărat „de la țărani”, este vorba și despre cel păstrat la frigider în supermarketuri;
- ouăle crude – în acest caz, atenția trebuie să se îndrepte către emulsiile de tip maioneză sau creme pentru prăjituri;
- legumele crude și fructele – atunci când nu sunt spălate suficient.
„Pentru evitarea unei toxiinfecții alimentare, fructele și legumele se spală corect cu jet puternic de apă lăsat să curgă timp de un minut sau pot fi puse într-un bol în care să curgă apa tot timp de un minut”, recomandă specialistul Medsana.
- unele condimente - piperul negru, turmericul, chimenul, coriandrul, busuiocul, oregano, semințele de susan și pudra de curry au fost asociate cu cazuri de toxiinfecție alimentară sau au existat cazuri de retrageri de loturi din comerț din cauza contaminării cu bacterii menționate anterior.
Deși sunt ingrediente uscate, condimentele pot proveni din plante contaminate cu bacterii direct din solul în care cresc sau din apa cu care se hrănesc. O altă cale de contaminare este reprezentată de producerea, procesarea și manipularea în condiții de igienă necorespunzătoare până ce ajung pe rafturile magazinelor.
TRUSA DE URGENȚĂ ÎN CAZ DE TOXIINFECȚIE ALIMENTARĂ
Nu toate cazurile de toxiinfecție alimentară au nevoie de intervenția medicului, dar specialistul Medsana subliniază că vizita la medic este obligatorie atunci când apar amețelile și palpitațiile, pulsul este accelerat, iar cantitatea de urină eliminată în ultimele 24 de ore a scăzut, toate acestea fiind urmări ale deshidratării produse de vărsăturile repetate sau de diaree.
Pentru cazurile ușoare, putem calma simptomele toxiinfecției la domiciliu cu ajutorul trusei de urgență pregătite pentru acest gen de situații:
„Trusa de urgență pentru simptomatologia unei toxiinfecții alimentare ar trebui să conțină un anti-emetic – de exemplu, metoclopramid, un antispastic – de exemplu, drotaverină, cu denumirea comercială de No-Spa, un inhibitor de aciditate gastrică – patoprazol, omeprazol, esomeprazol, și un antidiareic – de exemplu, loperamid sau diosmectită, cu denumirea comercială de Smecta. De asemenea, este bine să avem în această trusă și niște săruri de rehidratare care pot fi cumpărate de la orice farmacie” – Dr. Paul Victor Dragomir, Medic Primar Gastroenterologie, Medic Specialist Medicină Internă.
Domnul doctor acordă consultații în Clinica Medsana Cotroceni din București și în Clinica Medsana Ploiești.
Alte noutăți
