Surprinzător, nu doar frica de durere împiedică mare parte din populația adultă să-și monitorizeze corespunzător starea de sănătate (și) prin intermediul analizelor de sânge. Percepția asupra utilității acestora, precum și lipsa de pregătite în citirea rezultatelor sunt alte bariere închipuite de pacienți.
Recomandarea autorităților din sistemul de sănătate public românesc este ca orice adult (considerat sănătos) să treacă prin setul de analize de rutină o dată pe an, acest demers incluzând și procedura de recoltare de sânge pentru analizele din categoriile biochimie și hematologie. În ciuda acestui fapt, peste 60% dintre români nu își fac controale medicale periodice (prin urmare, nici analize de sânge), conform capitolului despre prevenție din raportul STADA (2023). De fapt, suntem la coada Europei, alături de Polonia și Serbia.
Motivele care stau la baza acestei situații sunt legate atât de:
- impedimente logistice: lipsa de timp, accesul greoi la serviciile medicale de acest tip (în cazul persoanelor din zonele rurale, mai ales) sau dificultatea accesării acestor servicii prin intermediul fondurilor disponibile de la stat,
- dar sunt legate și de lipsa de educație și informare (sau actualizare a informațiilor) în ceea ce privește procedurile medicale în sine.
Prin urmare, conceptul de „analize de sânge” este însoțit, încă, de o încărcătură de mituri pe care ne-am propus să o demontăm cu ajutorul domnului Dr. Bogdan Pătrinichi, Medic Primar Medicină de Laborator in cadrul clinicilor Medsana.
CE SE SPUNE GREȘIT SAU EXAGERAT DESPRE ANALIZELE DE SÂNGE
1. Analizele medicale sunt dureroase.
Oricine a trecut prin următoarele situații își poate da ușor seama că există dureri mult mai puternice care pot apărea mult mai des în viața oricui: durerea de măsea, durerile provocate de tăieturile cu hârtie, durerea care apare când te împiedici de mobilă cu degetul mic de la picior, crampele stomacale și/sau cele menstruale, durerile care însoțesc arsurile, înțepăturile de albine, durerea produsă de o așchie intrată sub piele.
„Două lucruri pe care ar trebui să le ia în calcul orice pacient îngrijorat de durerea produsă de recoltarea de sânge: în primul rând, se folosesc ace atraumatice de unică folosință, iar acestea produc o senzație destul de ușoară de înțepătură, fără a fi însoțită de durere sau disconfort pronunțat. Apoi, hidratarea corespunzătoare înainte de procedură facilitează recoltarea, reducând potențialul disconfort”, recomandă specialistul Medsana în proceduri de laborator.
2. Analizele medicale sunt inutile pentru tinerii sănătoși. Recomandarea amintită anterior vizavi de efectuarea anuală a setului de analize se adresează populației din grupa de vârstă 18-49 de ani, ceea ce cuprinde aproape toată categoria de „tineri” a populației. În ce privește adolescenții și tinerii, se pot recomanda suplimentar analize de sânge pentru depistarea bolilor cu transmitere sexuală.
Să ne amintim că adolescența și prima tinerețe sunt perioadele din viață cu cele mai multe schimbări și provocări în plan personal, familial, profesional, emoțional etc.. Aceste schimbări nu sunt, de cele mai multe ori, gestionate cu disciplină și conștiinciozitate, iar dezordinea pe care o produc se reflectă din plin în scăderea calității stilului de viață: alimentație nesănătoasă, lipsă de somn, stres, sedentarism etc., cu impact notabil asupra stării de sănătate.
Analizele de rutină pot detecta din timp prezența unor afecțiuni – anemia feriprivă, a unor deficiențe – de vitamina D sau B12, semnele timpurii de diabet sau valori îngrijorătoare ale colesterolului – toate acestea nefiind însoțite de semne vizibile la exterior, pacientul tânăr fiind convins că este „sănătos”.
3. Analizele medicale sunt inutile pentru pacienții care se simt bine.
„Chiar dacă, în aparență, te simți «bine», analizele medicale de rutină sunt extrem de utile. Multe afecțiuni nu dau simptome sau semne decât în stadii avansate. Analizele pot detecta din timp dezechilibre sau riscuri ascunse, constituind o veritabilă «revizie tehnică» a organismului”, subliniază specialistul în medicină de laborator Dr. Bogdan Pătrinichi.
Domnul doctor oferă câteva motive pentru a face analize chiar dacă pacientul se simte bine și se consideră într-o stare bună de sănătate:
- Pentru depistarea timpurie a unor afecțiuni precum diabet, colesterol crescut, anemie sau dezechilibre hormonale care pot fi silențioase mult timp.
- Pentru prevenție: unele valori anormale indicate de analize pot reflecta riscuri viitoare de boală și e mai ușor să previi decât să tratezi.
- Pentru urmărirea stării de sănătate în timp: dacă faci anual aceleași analize, specialistul poate observa evoluția pacientului, iar intervențiile medicale devin mai informate și mai eficiente.
- Prezența unui istoric familial care predispune la boală: dacă pacientul are rude cu afecțiuni cronice (diabet, hipertensiune, afecțiuni tiroidiene, alte boli cronice), este indicat să își verifice preventiv și în mod regulat starea de sănătate.
„Pe scurt, analizele nu sunt doar pentru când ne simțim rău, ci pentru a rămâne bine. La fel ca mersul la dentist sau schimbatul uleiului la mașină, nu aștepți să se strice ceva. Cu cât afli mai devreme situația reală, cu atât mai ușor te poți menține în formă maximă”, rezumă specialistul Medsana în proceduri de laborator.
4. Rezultatele analizelor sunt greu de înțeles.
Nu și pentru medici, de aceea rezultatele trebuie citite ori de medicul de familie, ori de medicul specialist care a ordonat realizarea lor. Totuși, există două repere care pot ajuta orice pacient să înțeleagă mai bine cum este reflectată starea sa de sănătate în foaia de rezultate:
- Valorile sunt însoțite de intervale biologice de referință, adică limita minimă și maximă considerate normale în condiții definite.
- Dacă un rezultat este în afara acestor limite nu înseamnă automat ceva grav, ci pot exista variații din cauza alimentației, stresului sau chiar a momentului în care s-a făcut recoltarea în decursul zilei sau lunii, mai ales în cazul femeilor, supuse fluctuațiilor de ciclu menstrual.
„Medicul – de regulă cel care a solicitat analizele – interpretează valorile în contextul simptomelor și istoricului medical al pacientului, stabilind oportunitatea instituirii tratamentului medical sau a măsurilor igieno-dietetice privind stilul de viață. În cazul în care apar rezultate suspecte sau neconcludente în urma procedurilor, laboratorul poate retesta probele, iar când situația o impune, poate solicita repetarea recoltării”, specifică Dr. Bogdan Pătrinichi, Medic Primar Medicină de Laborator.
5. Toate analizele de sânge se fac pe nemâncate.
Pentru unii pacienți este dificil să își înceapă activ ziua fără a lua micul-dejun, cu atât mai mult să se prezinte pentru o procedură pe care o percep drept generatoare de disconfort, precum recoltarea de sânge pentru analize.
Mai ales acești pacienți trebuie să știe că există investigații de laborator din sânge care nu au restricții nici de regim alimentar, nici în ce privește ora de recoltare, de exemplu: analizele hormonale, analizele pentru markeri virali sau tumorali, anticorpi sau antigene. Medicul care dispune efectuarea analizelor indică întotdeauna și protocolul corect de pregătire a pacientului pentru această procedură.
Alte noutăți
