Impresia că tot mai multe persoane se plâng de impactul polenului asupra calității vieții lor nu este deloc o iluzie. Studiile arată că prevalența alergiilor respiratorii a crescut continuu în ultimele decenii și la nivelul României, iar sezonul cald este cel mai problematic pentru persoanele afectate.
Că sunt de primăvară, de vară sau de toamnă, alergiile respiratorii sau sezoniere se manifestă prin aceeași simptomatologie. În general, ochii și nasul sunt organele cele mai afectate și anume de: strănut în salve, scurgere nazală apoasă (rinoree), congestie nazală (nas înfundat) și mâncărimi (prurit).
Însă poate fi afectată și cavitatea bucală, prin apariția pruritului în zona bolții palatine sau a orofaringelui – atunci când pacientul se plânge că „mă mănâncă în gât” – iar scurgerile apoase se pot produce și la interior, pe fața posterioară a gâtului.
„În general, acestea sunt simptomele caracteristice manifestărilor alergice de rinită, rinoconjunctivită sau conjunctivită”, explică doamna Dr. Roxana-Lucia Sfrenț-Cornățeanu, Medic Specialist Alergologie și Imunologie Clinică la Clinica Medsana Cotroceni.
Un studiu realizat de specialiști de la Facultatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și de la Spitalul Clinic Colentina din București, împreună cu profesori și studenți de la Worcester Polytechnic Institute din Massachusetts, SUA, a arătat că prevalența rinitei alergice în România este în creștere, aproximativ 20% din populație fiind afectată în prezent.
CARE SUNT AGENȚII ALERGENI DE TIP RESPIRATOR PREDOMINANȚI ÎN ROMÂNIA
Alte studii au identificat polenul de iarbă și cel de ambrozie drept agenții cel mai frecvent implicați în declanșarea alergiilor de sezon, două tipuri de polenuri care, teoretic, se manifestă în sezoane diferite. Practic, însă: „Din cauza schimbărilor climatice și a modificării anotimpurilor, nu ne mai putem pronunța exact asupra delimitării sezoanelor atât de strict”, spune specialistul în alergologie Medsana.
Teoretic, conform împărțirii de manual, alergiile sezoniere sunt declanșate de următorii agenți:
- Primăvara, de la sfârșitul lui februarie până prin aprilie: de polenul arborilor timpurii
- Vara, de la jumătatea lunii mai până la sfârșitul lui iulie: polenurile de graminee, o familie mare de plante, între cele mai cunoscute fiind ierburile: iarba de gazon, iarba de parc și, dintre cele cultivate, secara.
- Toamna, de la jumătatea lui august până la sfârșitul lui octombrie (chiar noiembrie, în funcție de temperaturi): polenurile eliberate de așa-numitele „buruieni”, inclusiv ambrozia și pelinul.
Practic, din cauza schimbărilor climatice și a intensificării poluării, ne confruntăm cu sezoane de polenizare mai lungi și mai intense, care se suprapun și cu o creștere a cantității de CO2 din atmosferă, ceea ce reprezintă un stimul pentru înmulțirea plantelor, intensificând producția de polen.
Astfel, vara devine cam cel mai dificil sezon pentru persoanele alergice, acestea trebuind să se confrunte cu o succesiune continuă și susținută de polenuri pentru o perioadă mai lungă de timp.
CUM INFLUENȚEAZĂ VREMEA DIN ZILELE DE VARĂ EVOLUȚIA ALERGIILOR
Legătura dintre condițiile meteo și starea unei persoane alergice este modul în care căldura, umiditatea și curenții de aer influențează cantitatea de polen din atmosferă.
- În zilele călduroase și uscate, această concentrație crește, iar manifestările de rinită și rinoconjunctivită sunt mai severe.
- În cazul în care bate vântul în aceste zile călduroase și uscate, particulele de polen se vor deplasa pe distanțe foarte lungi, putând afecta populația de pe teritorii mult mai mari.
- După ploaie, cantitatea de polen din aer scade, iar pacienții cu boli alergice respiratorii se simt mai bine.
- După furtună nu scade cantitatea de polen din aer. Mai mult, dacă există descărcări electrice, grăuncioarele de polen sunt sparte în mai multe fragmente, ceea ce va duce la creșterea concentrației de particule în aer.
„Este simplu: simptomele pacienților sunt direct proporționale cu cantitatea de polen din aer, iar asta depinde de condițiile meteorologice”, subliniază Dr. Roxana-Lucia Sfrenț-Cornățeanu, Medic Specialist Alergologie și Imunologie.
CUM PUTEM PREVENI AGRAVAREA ALERGIILOR VARA
Din păcate, nu există măsuri specifice pentru a preveni agravarea alergiilor, însă recomandarea principală pe care medicul alergolog o face este evitarea contactului cu alergenul declanșator, adică polenul.
„Dar, pentru că, în mod real, nu se poate evita contactul cu polenurile, putem propune niște măsuri de reducere a expunerii la acestea, precum limitarea activităților în aer liber”¸ spune medicul alergolog. Alte măsuri de stil de viață care ajută la ținerea sub control a manifestărilor alergice pe timp de vară sunt:
- Aerisirea corectă a încăperilor: se face dimineața devreme, mai devreme de ora 07:00, și, de asemenea, seara târziu, după ora 21:00 sau după ce a apus soarele. În aceste momente ale zilei nu este foarte cald, aerul este mai puțin uscat, iar concentrația de polen este redusă.
- Folosirea aerului condiționat pe parcursul zilei. Persoanelor alergice le este recomandat să închidă foarte bine ferestrele pe timpul zilei și să „aerisească” locuința doar prin aparatele de aer condiționat. Desigur, acestea trebuie să aibă filtre speciale pentru polen pe care trebuie să le curățăm cât mai des, ca să fie eficiente.
Atenție: dacă simptome precum strănutul repetat, pruritul (fără a fi asociat cu febră, frisoane sau durere) și manifestările de la nivelul nasului și ochilor se produc aproximativ în același sezon, mai mulți ani la rând, este obligatoriu să ne adresăm medicului alergolog pentru că nu putem vorbi despre o răceală.
O serie de studii au demonstrat că rinita alergică netratată sau tratată incorect afectează calitatea somnului, performanța la locul de muncă sau la școală, calitatea vieții, în general. De asemenea, prin neglijarea rinitei alergice, starea de sănătate se poate deteriora și mai mult, putându-se dezvolta alte afecțiuni, precum: astm, sinuzită, infecții ale urechii, apariția polipilor nazali.
Alte noutăți
