Față de afecțiunile pielii la pubertate, intens studiate de lumea medicală și frecvent gestionate în practica clinică, modificările prin care pielea trece începând cu perimenopauza abia au început să intre în vizorul specialiștilor. Însă este și de datoria pacientelor să dea glas acestor probleme în cabinetul dermatologului pentru ca subiectul să poată primi atenție la nivel mondial și să fie gestionat cu tratamente tot mai eficiente.
Într-un studiu făcut în Franța în 2018 pe 1.287 de femei, 72% dintre participante au declarat că au experimentat schimbări ale pielii la perimenopauză și/sau menopauză. Totuși, jumătate dintre femeile intervievate simțeau că nu au fost informate corespunzător despre aceste simptome de către medicii lor, subliniind nevoia de a fi atât ele însele educate mai temeinic pe această temă, cât și cadrele sanitare, în formarea lor.
Multitudinea și succesiunea acestor schimbări de la nivelul pielii țin de dinamica hormonală prin care femeia trece încă din primii ani de perimenopauză: în general, primele apar „bufeurile” (valurile de căldură) și transpirațiile, fenomene care sunt, adeseori, însoțite de înroșirea pielii, care devine mai sensibilă. Ulterior, pe măsură ce nivelurile estrogenilor scad, odată cu apropierea menopauzei, începe să se instaleze uscăciunea la nivelul pielii, părului și mucoaselor, mai ales a celei vaginale.
„În unele situații, uscăciunea poate fi atât de intensă, încât să producă descuamarea (cojirea) pielii, prurit, dermatite pe fond de uscăciune sau disconfort la contact sexual din cauza modificărilor de la nivelul mucoasei vaginale”, semnalează doamna Dr. Ioana Dițu, Medic specialist Dermato-Venerologie la Clinica Medsana Cotroceni.
CELE MAI COMUNE MODIFICĂRI ALE PIELII LA MENOPAUZĂ
Fie că vorbim despre față sau despre corp, „uscăciunea” este numitorul comun al tuturor modificărilor prin care pielea trece la menopauză. Tenul devine mai tern, îi scade elasticitatea, își pierde aspectul hidratat și volumul. Pielea de la nivelul corpului devine și ea mai fragilă, mai subțire și mai uscată, iar mucoasa vaginala își reduce din elasticitate și devine mai atrofică, mai flască.
Iată ce au sesizat, concret, în materie de schimbări dermatologice participantele într-un studiu derulat în Brazilia în 2023 – au fost intervievate 463 de femei aflate la menopauză, cu vârste între 42 și 83 de ani:
- Laxitate pronunțată a pielii (lipsa de elasticitate) odată cu instalarea menopauzei – a fost indicată de aproape 70% dintre participante.
- Uscăciunea pielii ca principală modificare dermatologică a fost indicată de 53% dintre participante.
- Apariția ridurilor – 47% dintre femeile intervievate.
- Scăderea tonusului epidermei a fost semnalată de 43% dintre femei.
- Hiperpigmentarea odată cu menopauza a fost raportată de 35% dintre femeile intervievate.
- Accentuarea cearcănelor a apărut în răspunsurile a 31% dintre participante.
- Subțierea pielii – 30% dintre respondente.
Din păcate, aceste schimbări dermatologice duc, uneori, chiar până la apariția unor afecțiuni ale pielii, iar o simplă cremă „mai grasă” nu este suficientă pentru îmbunătățirea situației pielii. Acesta este momentul când trebuie să ne adresăm medicului specialist pentru o examinare corespunzătoare și recomandări pentru tratament și produse de îngrijire adecvate.
„Cele mai frecvente afecțiuni dermatologice care apar la menopauză sunt cele care derivă din uscăciunea pielii. Astfel, sunt preponderent întâlnite dermatitele pe fond de xeroză – uscarea excesivă a pielii, însoțite de prurit. Mucoasele sunt și ele afectate mai frecvente de lichen scleros – o afecțiune inflamatorie cronică a pielii – sau xerostomie (uscăciunea gurii pe fondul scăderii producției de salivă). În orice caz, persoanele cu afecțiuni preexistente sau cu dermatite apărute pe fondul uscăciunii au nevoie și de medicul dermatolog pentru un tratament adecvat”, explică specialistul Medsana.
METODE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A CALITĂȚII PIELII LA MENOPAUZĂ
Totuși, informarea corectă și amănunțită nu este suficientă pentru ca situația pielii să se îmbunătățească de la sine (crescându-ne, astfel, și calitatea vieții la perimenopauză/menopauză) atunci când urmăm, din inerție, aceeași rutină de îngrijire dintotdeauna.
Și, fiindcă am amintit de calitatea vieții: s-a stabilit cu prilejul a repetate cercetări și sondaje că aceasta poate scădea la menopauză din cauza schimbărilor vasomotorii și a fluctuațiilor hormonale, care au impact și asupra stării pielii. De exemplu, în cadrul aceluiași studiu din Brazilia menționat anterior, 68% dintre femeile intervievate au răspuns afirmativ sau parțial afirmativ la întrebarea dacă menopauza le-a afectat calitatea vieții.
Așadar, este necesară atât adaptarea rutinei de îngrijire zilnice, cât și considerarea tratamentelor și intervențiilor dermatologice dedicate pentru a îmbunătăți semnificativ starea pielii la menopauză. Medicul dermatolog Ioana Dițu spune că acest protocol de îngrijire complex poate încetini procesul de transformare a pielii și oferă câteva sfaturi în această privință:
Rutina de îngrijire de acasă: „În cele mai multe situații, introducerea unei creme hidratante aplicată zilnic după duș, exfolierea periodică și utilizarea unor geluri de duș mai blânde rezolvă problema senzației de piele uscată. Ar trebui evitate produsele care usucă pielea suplimentar, precum gelurile de spălare astringente și loțiunile tonice pe bază de alcool.”
Specialistul Medsana recomandă o rutină de îngrijire cât mai simplă, care să conțină un produs blând de curățare a pielii, de tip syndet, o cremă hidratantă pe bază de acid hialuronic, ceramide sau glicerină, o crema de protecție solară și o cremă cu o componentă activă antirid.
Produsele de tip syndet – denumire provenită de la termenul synthetic detergent (detergent sintetic) – sunt produse de curățare a pielii cu surfactanți sintetici. Și, deși ideea de „sintetic” poate suna neplăcut, aceste produse sunt, de fapt, mai puțin iritante decât săpunurile clasice, având un pH similar cu cel al pielii.
Tratamente profesionale și intervenții estetice: „Pentru îmbunătățirea aspectului tenului tern, combaterea uscăciunii și tratarea pielii laxe se pot efectua intervenții estetice de hidratare precum injectarea cu acid hialuronic, intervenții de curățare precum hidradermabraziunea sau de reducere a ridurilor fine cu laser sau toxină botulinică.”
ÎNGRIJIREA PIELII LA MENOPAUZĂ PRIN TERAPIE DE SUBSTITUȚIE HORMONALĂ
Terapia de substituție hormonală (hormonal replacement therapy - HRT) este un alt „instrument” de gestionare a schimbărilor dermatologice la perimenopauză/menopauză, unul tot mai în vogă în ultimii ani datorită rezultatelor foarte bune obținute prin studii pe grupuri mari.
O meta-analiză care a evaluat rezultatele a 15 studii la care au participat, în total, 1.589 de paciente a ajuns la concluzia că nivelul de elasticitate a pielii a fost considerabil îmbunătățit prin terapia de substituție hormonală. Aceeași sursă menționează îmbunătățirea structurii pielii subțiate de schimbările produse la menopauză și, respectiv, o îmbunătățire cu 6,5% a conținutului de colagen al pielii după șase luni de terapie hormonală.
Mai mult, estrogenul administrat prin HRT poate readuce pielea la nivelul de colagen de dinaintea declanșării perimenopauzei și, de asemenea, poate preveni pierderile ulterioare de colagen.
Totuși, nu orice femeie poate fi un candidat pentru terapia de substituție hormonală, astfel încât decizia de a începe acest tratament trebuie luată numai în urma consultării cu specialiști în endocrinologie și ginecologie.
„Cu siguranță, terapia de substituție hormonală ajută pielea să-și mențină hidratarea și face ca declinul colagenului și elastinei să se producă mai lent. Însă această terapie trebuie administrată doar după o consultație amănunțită la medicul endocrinolog și ginecolog și ulterior excluderii unor patologii sau antecedente precum cancerul de sân sau cancerul în sfera ginecologică”, atrage atenția doamna Dr. Ioana Dițu, Medic Specialist Dermato-Venerologie la Clinica Medsana Cotroceni.
Alte noutăți
