Prevenție

Adevăratul impact al renunțării la fumat

Timpul necesar pentru ca un organism să se recupereze după o epocă de fumător variază în funcție de durata și de intensitatea cu care a fost practicat acest comportament, dar și de starea generală a persoanei respective. Însă nu există îndoială pentru medici: renunțarea la fumat are beneficii remarcabile pentru sănătate!

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, peste 60% dintre cei 1,25 miliarde de consumatori de tutun la nivel global – adică în jur de 750 de milioane de persoane – vor să abandoneze acest obicei.

Este o intenție extrem de importantă pentru îmbunătățirea stării de sănătate, având în vedere că „fumatul este factorul COMPORTAMENTAL cu cel mai mare potențial de a declanșa și agrava bolile cardiovasculare, iar oprirea fumatului are cel mai mare impact pentru prevenirea acestor afecțiuni”, spune doamna Dr. Magdalena Ciobanu, Medic Primar Pneumologie și Tabacolog la Clinica Medsana Cotroceni.

Deși renunțarea la fumat poate fi un proces extrem de dificil – drept dovadă, statisticile la nivel global au arătat că mai puțin de 10% dintre fumătorii care doresc să renunțe și reușesc – este de subliniat că motivația care ar trebui să stea la baza acestei decizii este una extrem de importantă: „organismul începe să se `curețe` de efectele fumatului aproape imediat după renunțarea la acest obicei”, menționează specialistul tabacolog.

Totuși, timpul necesar pentru ca organismul să se recupereze complet variază în funcție de durata și intensitatea fumatului, dar și de starea generală de sănătate a fostului fumător.

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ORGANISM DUPĂ RENUNȚAREA LA FUMAT

· După 20 de minute, ritmul cardiac și tensiunea arterială scad, iar circulația sanguină se îmbunătățește.

· După 8 ore, scade riscul unui atac de cord.

· După 12 ore, nivelul monoxidului de carbon din sânge revine la normal.

· După 2-12 săptămâni, circulația sângelui se îmbunătățește.

· După 1 an de la ultima țigară, riscul de boli coronariene se înjumătățește.

· După 5 ani, riscul de accident vascular cerebral este la fel ca al unui nefumător.

· După 15 ani fără consum de tutun, riscul de boli coronariene este similar cu al unui nefumător, iar riscul de deces prematur din cauza bolilor cardiovasculare devine aproape egal cu cel al unui nefumător.

· După 20 de ani plămânii sunt complet recuperați după consumul de tutun.

Da, este o diferență să renunți la fumat la 30 de ani în loc de 50, însă beneficiile în ambele cazuri sunt indiscutabile: în cel dintâi, se evită riscul de dezvoltare a unei boli cardiovasculare; în cel din urmă, riscul de a dezvolta o astfel de boală se reduce la jumătate față de cel cu care se confruntă fumătorul cu aceleași condiții de viață.

CE ÎNSEAMNĂ FUMATUL PENTRU PACIENȚII CU BOLI CRONICE

Statisticile Organizației Mondiale a Sănătății au arătat că bolile cronice sunt principala cauză de deces la nivel mondial: 8,89 de milioane dintre aceea au fost produse, în 2019, numai de boala cardiacă ischemică. În total, bolile cardiovasculare provoacă aproape 18 milioane de decese anual pe întreg globul.

Alături de acestea, diabetul, toate tipurile de cancer și bolile respiratorii se situează pe primele poziții în clasamentul mortalității de la nivel mondial.

„Toate bolile cardiovasculare sunt agravate de fumat, în mod semnificativ. În România, impactul cel mai decisiv putem spune că este asupra bolilor coronariene și hipertensiunii arteriale deoarece aceste afecțiuni sunt foarte frecvente în rândul populației, iar efectul fumatului este și foarte vizibil (dar nu întotdeauna acceptat sau recunoscut): după fumatul unei țigări tensiunea arterială și pulsul cresc, și nu rareori auzim despre persoane care au făcut un infarct miocardic după o zi intensă, cu stres, agitație și... țigări fumate la nervi”, trage un semnal de alarmă medicul pneumolog Magdalena Ciobanu.

Fumatul este cu atât mai periculos atunci când este asociat și cu alte condiții de sănătate grave: prezența hipertensiunii arteriale, de exemplu, îi crește fumătorului exponențial riscul de infarct și accident vascular cerebral; un fumător cu dislipidemie se confruntă cu amplificarea aterosclerozei, iar consumatorul de tutun, pacient diagnosticat cu diabet, trebuie să stea mereu în gardă pentru a preveni sau gestiona complicațiile cardiovasculare ale acestei boli.

„Dacă aveți deja boli de inimă, oprirea fumatului este cea mai eficientă acțiune pe care o puteți întreprinde pentru a vă reduce riscul de evenimente suplimentare. La pacienții cu boli cardiace ischemice, riscul de deces din orice cauză scade cu 36% la doi ani de la renunțarea la fumat. Iar renunțarea la fumat după un sindrom coronarian acut poate scădea riscul de deces cu 80% în comparație cu continuarea practicării acestui obicei”, subliniază doamna Dr. Magdalena Ciobanu, Medic Primar Pneumologie și Tabacolog.

Atenție: scăderea ritmul de fumat nu este nicidecum calea către îmbunătățirea stării de sănătate! Consumatorii sociali sau ocazionali de produse din tutun – indiferent de tipul acestor produse – sunt, de asemenea, expuși unei multitudini de riscuri de boală, mai ales când există un istoric îndelungat de consum intensiv.

Cere specialistului tabacolog îndrumări despre măsuri de stil de viață și despre programele naționale disponibile pentru renunțarea definitivă la fumat. Este singura soluție valabilă pentru un viitor mai sănătos!

Programează-te la un consult