În ultimele două decenii, universul pacienților diagnosticați cu boli de inimă sau care au trecut printr-un prim infarct fără semnale prevestitoare a cunoscut o schimbare îngrijorătoare: scăderea drastică a vârstei celor afectați. Mai mult, riscul de deces al tinerilor supraviețuitori ai unui atac de cord pare fi același cu al supraviețuitorilor mai în vârstă cu 10 ani sau chiar mai în vârstă.
În conștiința generală, bolile cardiovasculare sunt sinonime cu bătrânețea sau, cel puțin, cu vârste înaintate și cu probleme de sănătate asociate. Totuși, realitatea ultimelor două decenii din cabinetele medicale, precum și un studiu desfășurat timp de 16 ani în Statele Unite ale Americii contrazic această preconcepție: 1 din 5 pacienți suferă un prim infarct la vârsta de 40 de ani sau chiar mai devreme, în decada de vârstă 20-30 sau în primii ani ai decadei 30-40.
Mai mult, același studiu a scos la iveală că proporția de subiecți foarte tineri (sub 40 de ani) care au trecut print-un atac de cord a crescut cu 2% în fiecare an, pe parcursul ultimilor 10 ani din perioada de monitorizare. De asemenea, riscul de deces cu care aceștia se confruntă – fie din cauza unui infarct ulterior, a unui accident vascular cerebral sau alte motive – este la fel de mare ca riscul în cazul supraviețuitorilor cu 10 ani mai în vârstă sau mai mult, cercetătorii dorind să arate prin asta că tinerețea nu este, neapărat, un factor protector împotriva incidentelor cardiovasculare.
Consumul de substanțe, un important factor de risc pentru infarct
Echipa condusă de medicul cardiolog Ron Blankstein, profesor asociat la Harvard Medical School, a cercetat și motivele care pot sta la baza acestei evoluții îngrijorătoare în profilul pacientului.
Concluziile specialiștilor vorbesc, în primul rând, despre factorii tradiționali care favorizează bolile cardiovasculare: diabet, hipertensiune arterială, fumat, istoric medical familial și nivel ridicat al colesterolului. Acești factori au fost raportați în aceeași măsură la cele două grupuri de studiu – participanți cu vârste între 41 și 50 de ani și, respectiv, participanții mai tineri de 40 de ani.
Totuși, în cazul celui din urmă grup, consumul de substanțe halucinogene, inclusiv marijuana și cocaină, a fost raportat într-o măsură mult mai mare, pe când consumul de alcool înregistrat a fost mai scăzut decât în cazul participanților mai în vârstă.
O altă analiză, desfășurată pe datele medicale strânse timp de opt ani de la peste 4,5 milioane de pacienți, dintre care aproximativ 2% erau consumatori de canabis, a stabilit că riscul acestora din urmă de a se confrunta cu un atac de cord este de 6 ori mai mare decât al subiecților care nu au acest obicei. Mai mult, acest impact al consumului respectivei substanțe a fost detectat și în rândul populațiilor care nu se confruntă cu factorii tradiționali favorizanți ai bolilor cardiovasculare.
Fibrilația atrială provoacă tot mai multe decese în rândul tinerilor
Aritmia este o altă gamă de afecțiuni cardiovasculare tot mai frecvente în rândul pacienților tineri, fibrilația atrială fiind cel mai comun tip de aritmie. Aceasta constă în bătăi neregulate ale inimii, putându-se solda cu complicații dintre cele mai grave, chiar până la accident vascular cerebral.
Un studiu desfășurat în Statele Unite ale Americii între anii 2011-2018 a ajuns la concluzia că numărul de decese provocate de fibrilația atrială în cazul persoanelor cu vârste de 35-64 de ani a crescut cu 7,4% pe an, față de creșterea anuală de 3% în cazul subiecților cu vârste între 65 și 84 de ani.
Atât autorii acestei cercetări, cât și reacțiile venite din partea lumii medicale la publicarea lucrării subliniază importanța detectării timpurii a fibrilației atriale, cât și a comportamentelor de stil de viață pentru prevenirea acestei afecțiuni:
- menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase,
- atenție continuă la nivelul colesterolului pentru a-l păstra între limitele recomandate,
- activitate fizică regulată,
- alimentație sănătoasă și diversă, care să ajute la păstrarea unei
- mase corporale sănătoase,
- consum moderat de alcool,
- excluderea fumatului din stilul de viață.
Sunt recomandări demne de luat în considerare, mai ales în contextul în care o serie de sondaje făcute în România în perioada 2012-2021 a scos la iveală o prevalență de 5,5% a fibrilației atriale în populația adultă, în condițiile în care în multe dintre țările vest-europene prevalența acestei afecțiuni se situează la un nivel de 1-3%.
Mai mult decât atât, cercetări mai noi (2024) efectuate de specialiști de la Universitatea de Medicină „Carol Davila” din București au scos la iveală că prevalența în rândul populației tinere (sub 50 de ani) s-a dublat în comparație cu studiul anterior.
Alte noutăți
