Este foarte posibil ca majoritatea persoanelor interesate de propria stare de sănătate să-și cunoască pe dinafară valorile colesterolului, dar să nu știe, exact, ce este această substanță și care este relația sa de influență cu grăsimile din alimentație. Ne explică acest subiect medicul cardiolog Medsana cu scopul adoptării unei atitudini echilibrate în relație cu mâncarea.
Poate una dintre cele mai frecvente confuzii la nivelul populației generale este cea dintre grăsimi și colesterol în discuțiile uzuale despre sănătatea cardiovasculară. Ambii termeni sunt priviți ca factori de risc în apariția și agravarea bolilor de profil, însă câți pacienți pot spune cu adevărat că știu ce înseamnă fiecare sau care este relația dintre ei?
Pentru lămurirea acestui subiect foarte popular astăzi, însă greșit abordat de cele mai multe ori, ne-a oferit explicații Prof. Dr. Ion Bruckner, Medic Primar Medicină Internă și Medic Primar Cardiologie la Clinicile Medsana. Informațiile oferite de dumnealui ar trebui să se constituie într-un „starter kit” pentru fiecare persoană interesată de tema colesterolului, în scopul unei monitorizări avizate a stării de sănătate.
COLESTEROLUL ESTE O GRĂSIME?
Deși face parte, la fel ca grăsimile, din categoria lipidelor, „din punct de vedere chimic, colesterolul nu este o grăsime”, subliniază medicul cardiolog. Are o consistență de ceară, asemănătoare grăsimilor, la fel ca acestea nu se dizolvă în apă (așadar, nici în sânge), însă există diferențe notabile între cele două tipuri de substanțe.
· Una dintre ele este imposibilitatea folosirii colesterolului drept sursă de energie, în timp ce grăsimile aduc în organism 9 kilocalorii per gram consumat.
· Apoi, colesterolul nu poate fi consumat ca atare – ca grăsimea – ci poate fi introdus în organism numai prin intermediul unor alimente de proveniență animală: carnea roșie, brânză, unt, ouă.
· Colesterolul nu este un nutrient esențial care trebuie obținut din mâncare, spre deosebire de grăsimi. Ficatul produce tot colesterolul de care avem nevoie pentru a asigura starea de funcționare a organismului.
CÂT COLESTEROL DIN ORGANISM PROVINE DIN MÂNCARE?
„Cam 12% din colesterolul din sânge este alimentar. Restul este colesterol din sinteză proprie. Ficatul nostru fabrică colesterol și-l pune în circulație”, explică Prof. Dr. Ion Bruckner. Iar acest proces se produce pentru că avem neapărată nevoie de colesterol, indiferent dacă suntem omnivori, vegetarieni sau vegani.
Indiferent de aportul de colesterol din alimentație, el intră în componența membranelor celulare, este esențial în procesul de sinteză hormonală, de sinteză a bilei, a vitaminei D etc. Procesele biologice ale organismului uman în care este implicat colesterolul sunt atât de importante, încât specialistul Medsana ține să specifice că ”Fără colesterol nu am putea exista!”.
CÂND DEVINE COLESTEROLUL O PROBLEMĂ PENTRU SĂNĂTATE?
Când se găsește în exces în organism, în ciuda rolului său esențial pentru funcționarea acestuia. Prof. Dr. Ion Bruckner explică mecanismul prin care colesterolul se transformă dintr-o substanță indispensabilă organismului într-un factor de risc pentru starea de sănătate a sistemului cardiovascular:
„Sângele transportă colesterolul din ficat către restul organismului sub forma unei lipoproteine cu densitate mică – Low Density Lipoprotein sau LDL. Acesta este botezat «colesterolul rău» pentru că duce colesterolul spre periferie, împreună cu trigliceridele. Există o altă fracțiune, de densitate mare – High Density Lipoprotein sau HDL – care ia colesterolul din periferie și-l aduce înapoi la ficat. Iar ficatul îl elimină prin bilă și, eventual, se formează calculii biliari dacă este prea mult.
Din colesterolul ajuns la periferie, celulele își iau ce au nevoie, fără îndoială. Însă, dacă ajunge prea mult, ce rămâne se oxidează și se depune în pereții vaselor și formează placa de aterom. Dacă plăcile acestea conțin mult colesterol, ele devin instabile. Colesterolul acumulat în placă este lichid, iar curentul de sânge care trece pe el și foarfecă suprafața plăcii o poate rupe și poate apărea un cheag pe ea. Acesta este mecanismul prin care se fac complicațiile vasculare.”
CARE ESTE RELAȚIA DINTRE COLESTEROL ȘI CONSUMUL DE GRĂSIMI?
În primul rând, nu toate tipurile de grăsimi din alimentație influențează cantitatea de colesterol din organism, ci numai cele saturate și trans. Medicul cardiolog explică foarte concis și pe înțelesul tuturor această relație: „Excesul de grăsimi favorizează depunerea de colesterol în pereții vaselor de sânge și formarea aterosclerozei. Prin prisma aceasta, grăsimile sunt un factor de risc pentru bolile vasculare.”
În paralel, grăsimile nesaturate (mono și poli-nesaturate), adică cele care provin din uleiurile vegetale nerafinate și pește, îmbunătățesc interacțiunea organismului cu colesterolul, scăzând capacitatea de formare a plăcilor de aterom.
Atenție, însă, la așa-numitele „uleiuri tropicale”, precum cel de palmier sau cel de cocos. Acestea se remarcă prin conținutul însemnat de grăsimi saturate. Un reper pentru a împăca apetitul pentru experimente în bucătărie și grija pentru sănătatea sistemului cardiovascular este alegerea unui ulei care conține mai puțin de 4 grame de grăsimi saturate într-o cantitate cât o lingură (aproximativ 14 grame) și nici urmă de uleiuri parțial hidrogenate sau grăsimi trans, recomandă American Heart Association (Asociația Americană pentru Sănătatea Inimii).
CARE SUNT VALORILE UNUI COLESTEROL „SĂNĂTOS”?
Odată cu cercetările și descoperirile din domeniul medical, valorile de colesterol recomandate au variat de-a lungul timpului, inițial fiind niște praguri foarte joase. Până la urmă, colesterolul a fost descoperit și definit ca atare încă din secolul al XVIII-lea și tot studiat de atunci încoace.
Cele mai recente ghiduri internaționale recomandă următoarele niveluri de colesterol în sânge:
· COLESTEROL TOTAL ≤ 150 mg/dl;
· LDL ≤ 100 mg/dl la un adult sănătos, respectiv ≤ 70 mg/dl la pacienții cu boli coronariene;
· HDL ≥ 60 mg/dl – cazul ideal, la adulții sănătoși. Se acceptă ca valori bune ≥ 45-50 mg/dl la bărbați și ≥ 60 mg/dl în cazul femeilor.
„De fapt, n-ar trebui să vorbim despre «colesterol total», ci în valori de HDL și LDL pentru că problema este raportul dintre ele. Dacă are un «colesterol rău» mai mare și un HDL foarte mare nu e niciun rău, nu e nevoie să-l tratezi. Însă, dacă ai un LDL aparent acceptabil, dar un HDL foarte mic, evident că trebuie să-l tratezi. Deci echilibrul dintre ele contează, nu valorile fiecăruia în parte”, subliniază Prof. Dr. Ion Bruckner, Medic Primar Medicină Internă și Medic Primar Cardiologie la Clinicile Medsana.
Iar pentru a obține o analiză amănunțită a acestor valori și a relației dintre ele, în vederea stabilirii unui diagnostic corect și a unui plan de tratament eficient, este nevoie de vizita la un specialist în domeniu, nu de estimări ale „doctorului Google”.