Specialistul în psihologie Medsana oferă câteva sfaturi pentru a ne ajuta în rezolvarea uneia dintre cele mai puternice frământări ale omenirii din toate timpurile: „cum se atinge fericirea?”. O dorință către îndeplinirea căreia oricine ar trebui să găsească drumul prin puterile proprii, indiferent de starea materială, familială, socială.
La fel cum declamăm că nu sărbătorim dragostea numai de Valentine’s Day sau Dragobete, ci pe tot parcursul anului, nici pentru fericire n-ar trebui să ne pregătim în mod special doar în ziua dedicată ei, pe 20 martie.
Într-adevăr, zilele festive ne poartă gândurile – și comportamentul – mai aproape de conceptul sărbătorit – fericirea, în acest caz; „...însă oricare altă zi este foarte bună pentru a ne întreba: «Ce înseamnă, de fapt, fericirea pentru mine?», ca un antrenament pentru descoperirea ei”, explică Mirela Fița, Psiholog Clinician Principal și Psihoterapeut Centrat pe Persoană la Clinica Medsana Cotroceni.
Dar știm ce este fericirea pentru a ne putea îndrepta spre ea?
Am crescut cu expresii care ne arată cum NU vom atinge această stare mult dorită; de exemplu: „Banii nu aduc fericirea”, „Fericirea nu stă în bunuri materiale”. Iar dacă sondăm tot în cultura populară românească după indicații pentru atingerea obiectivului în discuție, descoperim „Fericirea e după cum și-o face omul” – cam succint și lipsit de explicații, nu?
Atunci, de unde să știm cum să atingem fericirea, dacă mentalul colectiv nu ne-a învățat?
„În cabinet, observ frecvent că fericirea este percepută ca un obiectiv îndepărtat — ceva ce va veni cândva: când lucrurile se vor liniști, când relațiile vor funcționa, când vom avea mai mult timp, mai multă siguranță sau mai puține griji...”.
Specialistul în psihologie Medsana subliniază că, înainte de toate, fericirea nu este un punct final al vieții, al existenței, ci un proces continuu:
- Un proces intern, în primul rând; nu unul modelat exclusiv sau preponderent de mediul extern.
- Un proces care se construiește prin relația pe care o avem cu noi înșine, cu emoțiile noastre și cu ceea ce ne atinge din exterior.
- Un proces dinamic, nu unul liniar, cu suișuri și coborâșuri pe care trebuie să le gestionăm conștient pentru a obține și păstra starea de fericire.
Ce ne ajută din exterior să atingem fericirea?
Nu putem controla ce revarsă realitatea asupra noastră, dar ne putem ajusta reacția față de ce vine din exterior, precum și atitudinea cu care ieșim în lume. Așa ne putem crește considerabil șansele în „cursa” pentru fericire. De exemplu:
- Sondajul Ipsos 2026 a stabilit că sentimentul de a fi apreciat (37%) și relațiile cu familia și copiii (36%) sunt principalii factori de fericire raportați de participanți. Însă, pentru a avea parte de ele, este nevoie de eforturi pentru a construi și menține armonia în respectivele relații.
- Conform World Happiness Report 2026 (Raportul Global al Fericirii 2026), încrederea în vecini și interacțiunile sociale repetate, scurte, dar pozitive (precum schimburile de replici cu vânzătorul, cu cel care-ți face cafeaua, cu paznicul de la firmă, cu personalul de curățenie din bloc, cu persoana care livrează coletele etc.) sunt factori care prezic mai puternic starea de bine decât venitul net. Acest rezultat a fost obținut în majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est (inclusiv România).
Așadar, fericirea este strâns legată de ceea suntem pentru noi, în primul rând, dar și în relație cu ceilalți, cu viața, cu toate ale ei – și bucurii, și neplăceri.
„Fericirea nu presupune absența dificultăților. Nu înseamnă să nu simțim tristețe, frică sau nesiguranță. Ci înseamnă să putem recunoaște și accepta ceea ce simțim, să avem acces la resursele noastre interioare și să ne permitem să fim autentici, chiar și în imperfecțiune.” – Mirela Fiță, Psiholog și Psihoterapeut.
Sfaturi practice pentru exersarea fericirii
Specialistul în psihologie recomandă câteva exerciții simple pentru a reuși să ne punem tot mai ușor pe „frecvența” fericirii.
1. Să ne luăm câteva minute pentru a răspunde la întrebările:
- Ce momente din viața mea mi-au adus liniște sau sens?
- Ce fac bine, chiar și atunci când nu sunt perfect?
- Ce resurse am deja (emoționale, cognitive, relaționale)?
- Ce îmi oferă energie și ce mă epuizează?
- Cum ar arăta o zi „suficient de bună” pentru mine?
2. Să continuăm conectarea cu sinele autentic, calea deschisă de răspunsurile revelate de întrebările de mai sus. Astfel, este obligatoriu să acceptăm că fiecare persoană are un profil diferit al fericirii, construit din valori personale, nevoi emoționale, experiențe de viață și capacitatea de a se conecta (cu sine și cu ceilalți)
3. Să cerem ajutor de specialitate pentru a descoperi și reconstrui fericirea pas cu pas, în ritmul nostru propriu.
„Uneori, accesul la fericire este blocat nu de lipsa ei, ci de tipare vechi de gândire, experiențe emoționale nerezolvate, autocritică sau presiune internă ridicată, precum și dificultăți de reglare emoțională. În acest context, relația terapeutică devine un spațiu sigur în care persoana poate să își înțeleagă mai bine emoțiile, să își descopere resursele, să construiască strategii sănătoase de adaptare și să își redefinească propria definiție a fericirii”, explică specialistul în psihologie.
Atenție: fericirea nu trebuie să fie ceva „mare”, „spectaculos” sau – în niciun caz – permanent. Ea apare, de cele mai multe ori, din lucrurile simple, doar trebuie ca acestea să fie observate și trăite cu sens: un moment de liniște, mai ales după o perioadă agitată; o conversație autentică; un zâmbet de copil sau o îmbrățișare de adolescent rebel; un „sunt bine cu mine, aici și acum” căruia îi acorzi atenția cuvenită, savurându-i starea.
Iar dacă astfel de momente sunt tot mai rare sau îți lipsește exercițiul pentru a le trăi pe deplin, psihoterapeuții Medsana sunt pregătiți pentru a-ți veni în ajutor.
Alte noutăți
