Cookie-urile sunt mici fișiere de text ce pot fi utilizate de către site-urile web pentru a face utilizarea lor mai eficientă, pentru a analiza audiența, reține preferințele utilizatorilor sau în scopuri de marketing. Conform legii, putem stoca cookie-uri strict necesare pentru funcționarea website-ului, fără acordul dvs. prealabil. Pentru toate celelalte tipuri de cookie-uri avem nevoie de permisiunea dvs.
Puteți, în orice moment, să modificați sau să retrageți acordul privind modulele cookies de pe website-ul nostru prin accesarea butonului „Setări Cookie-uri” de la baza ecranului.
Necesare
Marketing
Statistici
Prevenție
Studiile aproximează că accidentul vascular cerebral este prima cauză de invaliditate și a doua cauză de mortalitate din România. Și asta pentru că la originea lor stă un cumul de factori medicali, dar și comportamentali – iar „derapajele” în cazul acestora din urmă au un potențial de impact extrem de rapid în producerea unui AVC.
În România se înregistrează anual aproximativ 61.500 de accidente vasculare cerebrale, dintre acestea 55.000 fiind de tip ischemic – aproape 90% din total, ceva mai mult decât media de 87% constatată la nivel global.
În afara de această statistică îngrijorătoare trebuie să luăm în considerare că „în 2019 s-a estimat ca România are cea mai mare mortalitate cauzată de accidentele vasculare cerebrale din Europa, conform unui studiu privind evoluția bolii citat de Societatea Națională de Radiologie Intervențională din România (SNRIR). În general, pacienții cu vârsta peste 55 de ani au un risc mai crescut pentru a suferi un AVC”, spune doamna Dr. Anda Patricia Spanily, Medic Specialist Neurologie la Clinica Medsana Primăverii.
DE CE ESTE IMPORTANT SĂ SE CUNOASCĂ TIPUL DE AVC
Cel mai comun tip de accident vascular cerebral, cel ischemic, constă în suspendarea alimentării cu sânge (și, în consecință, cu oxigen) a unei părți a creierului, oprind funcția celulei nervoase. Acest fenomen este determinat, în general, de prezența unor factori de risc vascular cerebral precum:
Accidentul vascular cerebral de tip hemoragic – mult mai rar după cum arată și statisticile – implică ruptura unui vas de sânge din craniu, urmată de o hemoragie intracerebrală. Cea mai frecventă cauză a acestuia este hipertensiunea arterială, iar între factorii favorizanți se numără ateroscleroza (prin rigidizarea pereților vaselor de sânge) și fumatul.
O altă situație comun întâlnită este producerea unui AVC hemoragic după ce a avut loc un AVC ischemic, mai ales în cazul unuia de intensitate ridicată, soldat cu daune majore ale țesuturilor creierului. Acest fenomen poartă numele de „transformare hemoragică” și se poate petrece în perioada dintre câteva zile și două săptămâni de la accidentul vascular cerebral de tip ischemic.
Pentru a preveni o astfel de situație sau repetarea unui accident vascular cerebral de tip ischemic este foarte importantă evaluarea medicală de specialitate pentru trasarea corectă a protocolului de tratament.
„Acești factori vasculari trebuie identificați și tratați pentru a preveni apariția unui nou AVC. Dacă un pacient suferă un accident cerebral vascular și nu se realizează un set de investigații pentru a se identifica etiologia acestuia, iar medicația de prevenție secundară a unui nou AVC nu este potrivită etiologiei, pacientul are un risc mare de a repeta un nou atac vascular cerebral”, avertizează specialistul neurolog Medsana.
DE CE CREȘTE RISCUL DE AVC ÎN ZILELE ÎNCĂRCATE
Nu demult am stat de vorbă cu psihologul Medsana Cristina-Ion Rădulescu despre un mare paradox al vieții de adult în societatea contemporană: stresul generat de zilele de sărbătoare. Iar persoanele care au trecut printr-un AVC, precum și cele care prezintă mai mulți factori de risc vascular dintre cei menționați anterior ar trebui să se situeze în prima linie a celor interesați de gestionarea acestui stres.
„Există raportări care sugerează un număr mai mare de AVC și infarcte miocardice în perioada care precedă sărbătorile și în timpul acestora pentru că pacienții sunt ocupați cu pregătirile, sunt obosiți. Din aceste cauze, unii dintre ei pot uita să își administreze medicația de prevenție, pot avea pusee de hipertensiune pe fondul oboselii, emoțiilor, mâncărurilor sărate. Emoțiile și oboseala pot favoriza și apariția episoadelor de fibrilație la pacienții susceptibili, ceea ce poate determina AVC”, explică doamna doctor neurolog Anda Patricia Spanily.
Iar „sărbători” nu se referă doar la cele de iarnă sau cele pascale, ci și la evenimentele extrem de importante din viața fiecăruia în parte, la zile de naștere, aniversări, reuniuni cu mare încărcătură emoțională sau chiar tensiuni familiale.
Acest stres se adaugă la posibilitatea destul de ridicată ca un pacient care a trecut printr-un AVC să aibă probleme de memorie (în special cea de scurtă durată) și să uite de unele sarcini pe care le are de îndeplinit, precum administrarea tratamentului.
„Recomand pacienților să nu își întrerupă medicația de fond, de prevenție, fără avizul medicului, să nu uite să și-o administreze, să monitorizeze tensiunea arterială dacă observă că au mâncat sărat, să se odihnească și să încerce să nu schimbe prea mult programul uzual de viață”, recomandă medicul neurolog.
CARE ESTE LEGĂTURA ÎNTRE PROGRAMUL DE SOMN ȘI RISCUL DE AVC
Un studiu publicat în revista Neurology, efectuat pe pacienți care au suferit de AVC și care au descris cum a fost somnul lor în luna precedentă evenimentului, a scos la iveală o incidență mai mare a tulburărilor de somn în perioada respectivă. Totuși, nu există un interpretare clară a acestor rezultate, astfel încât tulburările de somn nu reprezintă un factor de risc vascular cert.
Dr. Anda Patricia Spanily specifică: „Se cunoaște clar că sindromul de apnee în somn este un factor de risc vascular, putând determina evenimente vasculare și, ulterior, AVC. Insomnia, care înseamnă, practic, mai puține ore de somn pe perioada nopții și oboseală diurnă, poate, în timp, să crească riscul de pusee de hipertensiune la pacienți susceptibili, însă nu exista o corelație clară între insomnie și AVC, doar o observație că cele două pot fi asociate”.
Astfel, recomandarea pentru un program regulat de odihnă, cu minim șapte ore de somn pe noapte, este una extrem de importantă pentru pacienții cu AVC sau risc de AVC. De asemenea, îndeosebi pentru perioadele încărcate de evenimente și emoții, specialistul mai pune acestora în vedere:
„Cât timp există o medicație de prevenție secundară adecvată, iar pacientul ține cont de recomandările dietetice pe care le-a primit de la medicii specialiști (de exemplu, de la diabetolog), sărbătorile nu ar trebui să genereze mai multe probleme medicale comparativ cu restul anului”, explică doamna Dr. Anda Patricia Spanily, Medic Specialist Neurologie la Clinica Medsana Primăverii.
