Medicul nefrolog explică legătura dintre cele două afecțiuni, care este diferența de afectare renală între pacienții cu diabet de tip Iși tip II, precum și modul în care poate fi ținută sub control degradarea funcției renale.
Conform CDC – Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (SUA), între 30% și 40% dintre bolnavii de diabet ajung să aibă funcția renală afectată în timp sau chiar să dezvolte boala cronică de rinichi în diverse stadii.
Categoria pacienților cu diabet de tip I se situează, ca afectare renală, mai aproape de cifra de 30%, pe când cei cu diabet de tip II suferă într-un număr mult mai mare de modificarea funcției rinichilor, a scos la iveală acest studiu.
Motivul pentru care se întâmplă acest dezechilibru în incidența afectării renale în diabet este subdiagnosticarea diabetului de tip II, „diabetul adultului”, explică Dr. Maria Daniela Tănăsescu, Medic Primar Nefrologie, Medic Primar Medicină Internă la Clinica Medsana Cotroceni.
„Pacientul cu diabet de tip I are simptomatologie mai agresivă de la început, așadar, diabetul este diagnosticat devreme; pe când diabetul de tip II este diagnosticat târziu, iar pacienții pot să stea mult timp într-un stadiu de prediabet, cu o scădere a toleranței la glucoză. Așadar, când diagnosticăm diabetul e posibil să descoperim, în același timp, și boala cronică de rinichi.”
Cum afectează diabetul funcționarea rinichilor
Explicația cea mai simplă este: printre modificările aduse de diabet în organism se numără și cele la nivelul vaselor de sânge din rinichi, determinând nefropatia diabetică.
„Nefropatia diabetică începe cu o proteinurie (nivelul de proteine în urină, n.r.) care poate fi de dimensiuni mici. Aceasta crește și, ulterior, pacientul poate să facă boală cronică de rinichi în diferite stadii. Pe parcursul acestor stadii, pacientul poate să ajungă până la creșteri de uree și creatinină, cu modificări ale electroliților, până la boală cronică de rinichi în stadiul cinci, stadiul final, când situația cere dializă sau chiar transplant renal.” – explică specialistul Medsana evoluția bolii renale în contextul diabetului.
Un studiu efectuat în Olanda în 2022 a scos la iveală că:
- între 20% și 50% dintre pacienții cu diabet de tip II ajung să dezvolte boala cronică de rinichi;
- diabetul este, la nivel mondial, principala cauză pentru instalarea acestei boli;
- diabetul este considerat cauza principală pentru 50% dintre cazurile de boală cronică de rinichi în stadiu terminal;
- trăsătura contextuală din populație, care a favorizat cel mai mult creșterea incidenței diabetului de tip II și a bolii cronice de rinichi, este obezitatea.
De ce boala cronică de rinichi are o incidență atât de mare în diabet?
Explicația cea mai simplă este: fără simptomatologie la început, boala cronică de rinichi este, adeseori, descoperită în fazele avansate, când evoluția sa nu prea mai poate fi ținută sub control.
„Mulți pacienți vin la medicul nefrolog cu plângerea că «îi dor rinichii». Dar boala cronică de rinichi nu este însoțită de durere. De fapt, durerile pe care pacienții le consideră de rinichi au cu totul alte cauze: fie este vorba despre o durere de cauze discovertebrale, fie cauza este o colică renală.
Boala cronică de rinichi nu are simptomatologie la început. Pacientul o poate descoperi întâmplător, fie mergând la medic pentru analize de rutină, fie mergând la medicina muncii pentru analizele anuale.” - Dr. Maria Daniela Tănăsescu, Medic Primar Nefrologie.
Sfatul specialistului Medsana este o colaborare strânsă între medicul nefrolog, cel de familie și diabetolog în urmărirea pacienților și detectarea acestei afecțiuni care, descoperită în fazele sale incipiente, poate fi ținută sub control, încetinind mult declinul funcției renale.
Iar totul pornește odată cu diagnosticarea diabetului zaharat, moment din care ar trebui monitorizată și funcția renală a pacientului.
„Diabetologul ar trebui să trimită pacientul la nefrolog când diabetul este descoperit, urmând ca nefrologul să stabilească o conduită terapeutică personalizată pentru pacient, în funcție de stadiul bolii cronice de rinichi, dacă aceasta se constată.” – explică specialistul în nefrologie.
Se poate vindeca boala cronică de rinichi provocată de diabet?
Din păcate, odată cronicizată modificarea funcției renale în contextul diabetului, tot ce poate face specialistul nefrolog este să recomande tratamentul necesar pentru stoparea declinului, însă vindecarea nu se va realiza niciodată.
„Boala cronică de rinichi, odată instalată, nu este reversibilă. Ceea ce poate să facă medicul nefrolog este să stopeze declinul funcției renale printr-un control foarte bun al glicemiei pe toată perioada anului, plus prin evitarea, de către pacient, a factorilor externi care pot duce la acutizarea bolii.” - Dr. Maria Daniela Tănăsescu, Medic Primar Nefrologie.
Factorii menționați de specialistul Medsana pentru a proteja pacientul împotriva agravării bolii cronice renale:
- evitarea deshidratării
- un regim igieno-dietetic hiposodat, hipoglucidic și hipoproteic
- evitarea administrării de antiinflamatoare nesteroidiene – destul de folosită la pacienții vârstnici care experimentează dureri artrozice
- evitarea administrării de substanțe nefrotoxice, cum ar fi cele de contrast.
„În cazul în care pacientul este obligat să treacă printr-o investigație care cere substanță de contrast, trebuie să își informeze medicul specialist pentru a-i indica unele măsuri profilactice.” - Dr. Maria Daniela Tănăsescu, Medic Primar Nefrologie, Medic Primar Medicină Internă.
- să nu folosească antibiotice din clasa aminoglicozidelor; acestea sunt toxice din punct de vedere renal.
Atenție! Boala cronică de rinichi se agravează mult mai rapid la pacienții cu diabet zaharat necontrolat! Este vorba despre diabet nediagnosticat, în consecință netratat în mod corespunzător.
Ulterior diagnosticării bolii cronice de rinichi, se personalizează conduita terapeutică în funcție de stadiul acesteia. Analizele recomandate unui pacient diabetic cu boală cronică de rinichi ar trebui repetate la 3 sau la 6 luni, în funcție de starea rinichilor.
„Cu cât monitorizăm mai des aceste analize, cu atât încercăm să ținem pacientul mai bine sub control pentru ca drumul până la dializă să fie unul foarte lung.” – atrage atenția medicul nefrolog.
Alte noutăți
