Putem intra în vacanța de iarnă și fără sentimentul de vină asociat anticipării meselor abundente. Ne plac mâncărurile de sărbători, sunt pline de grăsimi, dar putem dezvolta o relație echilibrată cu ele. Prof. Dr. Ion Bruckner, medic cardiolog, ne ajută cu sfaturi pentru un impact cât mai scăzut al festinurilor de iarnă asupra sănătății sistemului cardiovascular.
Studii și meta-studii (cercetări făcute pe cohorte de studii dedicate unor teme similare) au stabilit cu decenii în urmă că excesele și frecvența ridicată în consumul de grăsimi saturate sunt un factor foarte citat în creșterea riscului de boli cardiovasculare. Și vorbim tocmai despre grăsimile care vor fi pe mesele de sărbători: carne de porc, de vită, slănină, smântână, unt, brânză și preparatele derivate din acestea.
Impactul acestui nutrient asupra sănătății inimii și vaselor de sânge a fost stabilit ca fiind atât de important încât agențiile internaționale de sănătate publică au emis recomandări pentru un consum care să nu prezinte riscuri. De exemplu:
· Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO) (Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU) recomandă ca aportul de grăsimi saturate să fie de maximum 10% din aportul energetic zilnic.
· Societatea Germană de Nutriție (DGE )este și mai strictă în recomandări: aportul energetic din grăsimi saturate trebuie să fie între 7 și 10% din cel total.
· American Heart Association (Asociația Americană pentru Sănătatea Inimii) scade și mai mult acest nivel, pe fondul profilului patologic al populației SUA, recomandând nu mai mult de 6% aport de energie zilnică din consumul de grăsimi saturate.
În raport cu modul în care tradiția românească ne-a obișnuit să ne alimentăm în timpul sărbătorilor de iarnă, da, cifrele de mai sus nu sunt tocmai motiv de bucurie. Însă asta nu înseamnă că trebuie să ne refugiem în extrema cealaltă și să ne reconfigurăm cu 180˚ atitudinea vizavi de modul în care abordăm mesele din vacanța de iarnă, golindu-le de bucuria preparatelor de sezon.
Ne ajută să adoptăm o atitudine mai echilibrată Prof. Dr. Ion Bruckner, Medic Primar Medicină Internă și Medic Primar Cardiologie la Clinicile Medsana, prin considerațiile pe care le-a făcut într-o discuție despre grăsimi.
GRĂSIMILE - ESENȚIALE ÎN ALIMENTAȚIE!
„Grăsimile sunt foarte bune, sunt un depozit de energie de folosit la nevoie”, spune medicul cardiolog.
De asemenea, grăsimile au un rol extrem de important în menținerea sănătății creierului, în absorbția unor vitamine (A, D, E și K – vitamine liposolubile), în procesul de creștere celulară și pentru protejarea organelor interne.
„Însă excesul de grăsimi este cel care favorizează depunerea de colesterol în pereții vaselor de sânge și formarea arterosclerozei. Din această cauză sunt un factor de risc pentru bolile vasculare grave: infarctul miocardic, cardiopatia ischemică (accidentul vascular cerebral).”
Specialistul Medsana recomandă mai puține grăsimi animale și mai multe grăsimi nesaturate, de origine vegetală, precum uleiurile vegetale nerafinate sau peștele.
GRĂSIMILE TREBUIE SĂ REPREZINTE APROXIMATIV 30% DIN CONSUMUL ZILNIC
„Cam 30% din ceea ce avem noi nevoie, ca energie, trebuie să provină din grăsimi”, subliniază Prof. Dr. Ion Bruckner.
Aceasta este o cifră care se aplică populației generale adulte. În cazul copiilor, însă, necesarul zilnic de energie provenită din grăsimi este mai mare: 40% pentru bebelușii cu vârste între 6 luni și un an; 35-40% pentru copiii cu vârste între 1 și 3 ani – recomandări publicate de European Food Safety Authority (Autoritatea Europeană în domeniul Siguranței Alimentare)
Pentru persoanele cu un stil de viață foarte activ, precum sportivii de performanță, aportul zilnic de energie din grăsimi poate ajunge la 35%, conform DGE.
Încă un argument care combată atitudinea fat-free pentru sărbători sau pentru orice altă perioadă a anului este acela că nivelul minim de energie provenită din grăsimi, pentru adulți, ar trebui să fie de 15%, conform FAO. Acesta crește la 20% în cazul femeilor aflate în perioada fertilă a vieții și pentru adulții cu un indice de masă corporală mai mic de 18,5 (mai ales în cazul celor din țările în curs de dezvoltare).
EXCESUL SINGULAR DE SĂRBĂTORI NU ESTE O PROBLEMĂ ÎN SINE
„Nu, consumul excesiv de grăsimi de sărbători nu este devastator pentru o persoană echilibrată în rest. Doctorilor le place să interzică lucruri. Singurele lucruri care ar trebui interzise sunt drogurile și fumatul. În restul lucrurilor, totul stă în moderație. Oricine va mânca o dată în viață mai gras. Nu se întâmplă nimic, eventual o să-l doară burta, dar asta nu influențează bilanțul global de sănătate”, explică Prof. Dr. Ion Bruckner, Medic Primar Medicină Internă și Medic Primar Cardiologie.
DOUĂ SFATURI DE ÎNCHEIERE:
· Consumul de produse low-fat nu este soluția pentru a compensa excesele de grăsimi. Multiple cercetări pe comportamente alimentare în relație cu sănătatea sistemului cardiovascular au constatat că un consum consecvent de produse low-fat este asociat cu cel de produse high-carb (cu indice glicemic ridicat); pe termen lung, această combinație influențează în rău starea de sănătate prin creșterea riscului de infarct miocardic – cu 33%, conform unui studiu realizat în Danemarca.
Care ar trebui să fie reperul pentru o a menține alimentație care include grăsimi, însă echilibrată și favorabilă sănătății sistemului cardiovascular? Combinația între grăsimile nesaturate și carbohidrații de calitate, spune un studiu realizat în SUA prin urmărirea evoluției subiecților timp de decenii (între 24 și 30 de ani).
· Grăsimile trans nu trebuie să ia parte la mesele de sărbători! De fapt, în ultimii ani, grijile vizavi de consumul de produse tradiționale – grele pentru sistemul digestiv, însă făcute în casă, cu ingrediente naturale – au trecut în plan secundar. Focusul este acum pe problemele puse de consumul excesiv de grăsimi trans.
Și nu vorbim despre cele care pot apărea în mod natural în unele alimente – precum carnea, laptele sau iaurtul – ci despre cele produse de industria alimentară, prezente într-o gamă extrem de largă de delicii din comerț; sau în unele ingrediente dedicate preparării bunătăților de sărbători, precum aluaturile gata făcute și glazura pentru prăjituri.
Dar problema cea mai mare – și care se poate vedea în zona de restaurante a centrelor comerciale în zilele festive, fie ele în preajma Crăciunului sau Anului Nou – este în consumul excesiv și repetat de fast-food. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, peste 278.000 de decese pot fi atribuite în fiecare an, pe întreg globul, consumului de grăsimi trans obținute în mod industrial.
Da, sărbătorile sunt despre excese. Însă despre excese de bucurie și petrecut timp de calitate cu cei dragi, iar mâncarea să o savurăm cu o atitudine echilibrată, în cantitate moderată.