Prevenție

Screening-ul pentru cancer mamar în România: etape și durate

Depistarea precoce și intervenția cu tratamentul adecvat sunt cheia pentru o durată de supraviețuire cât mai îndelungată după primirea diagnosticului de cancer mamar. Datorită acestor măsuri, riscul de deces a scăzut de la 14% la 5% pentru primii cinci ani de la diagnosticare, comparativ cu anii ’90, conform unei cercetări derulate până în 2020. Iar screening-ul este metoda-cheie pentru continua îmbunătățire a situației.

În 2021, Organizația Mondială a Sănătății a lansat Inițiativa Globală pentru Cancerul de Sân (the Global Breast Cancer Initiative) cu obiectivul de a reduce cu 2,5% pe an rata de mortalitate produsă de această boală, până în 2040. Proiectul desfășurat la nivel mondial se sprijină pe trei piloni extrem de importanți:

· Depistarea precoce a bolii;

· Diagnosticarea corectă cât mai rapidă;

· Gestionarea comprehensivă a situației fiecărui pacient în parte.

Desemnată „luna de conștientizare a cancerului mamar”, octombrie este dedicată de OMS comunicării pe direcția importanței depistării precoce a bolii și, în consecință, determinării unei schimbări în comportamentul populațiilor vizavi de programele de screening de profil.

„Depistarea precoce și screening-ul pentru cancer sunt recunoscute drept priorități ale intervențiilor de sănătate publică”, confirmă doamna Dr. Anca Popa, Medic Primar Obstetrică-Ginecologie la Clinica Medsana Primăverii.

Din păcate, însă, o pacientă din România pierde, în medie, peste 276 zile de la identificarea primelor semne ale bolii și până la începerea tratamentului. Astfel, prima etapă, până la efectuarea biopsiei, se întinde, în medie, pe durata a 150 de zile; până la stabilirea diagnosticului trec încă 69 de zile, iar până la începerea tratamentului – încă 68 de zile.

„Prin Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului se dorește scurtarea intervalului dintre suspiciune și tratament la 60 de zile”, adaugă specialistul Medsana.

CE ESTE SCREENING-UL ȘI CUI SE ADRESEAZĂ

Conform definiției, screening-ul, în general, constă în utilizarea unor teste sau examene în vederea depistării unei anumite boli într-o populație asimptomatică. „Scopul screening-ului este depistarea bolii în stadii incipiente, înainte de apariția simptomelor, ceea ce va face ca eficiența tratamentului să fie cât mai mare, iar pronosticul de evoluție favorabilă să crească”, explică doamna Dr. Anca Popa.

În ce privește depistarea cancerului mamar, protocolul de screening are o valoare extrem de mare pentru persoanele cu risc de dezvoltare a bolii pe parcursul vieții. Acest risc este considerat scăzut când are o valoare sub 15%, mediu la valori între 15% și 20% și crescut atunci când depășește nivelul de 20%.

Pentru majoritatea femeilor, în evaluarea nivelului de risc se folosesc criterii legate de istoricul personal:

· Existența unui istoric familial de cancer mamar, ovarian, al trompelor uterine, peritoneal.

· Existența de rude purtătoare ale genelor BRCA 1 și BRCA 2 cu mutații.

· Dacă sunt purtătoare ale unor mutații genice care predispun la cancer mamar sau ovarian.

· Dacă există o densitate mamară crescută atestată la mamografie.

· Dacă biopsia mamară a arătat o leziune de grad înalt.

· Dacă prima menstruație s-a instalat sub vârsta de 12 ani.

· Existența nașterilor după vârsta de 30 ani.

· Un număr redus de nașteri.

· Menopauza instalată târziu, după 55 de ani.

· Dacă au fost efectuate sesiuni de radioterapie la nivelul toracelui pentru anumite afecțiuni în intervalul de vârstă 10-30 de ani.

În funcție de gradul de risc stabilit pentru pacienta respectivă, se vor recomanda metodele de screening, ritmul în care trebuie să treacă prin procedurile de screening, eventualele teste genetice, chemoprevenția – tratament medicamentos cu rol preventiv și, în cele din urmă, chirurgia profilactică.

PROTOCOLUL DE SCREENING PENTRU FEMEI 40+ CU RISC SCĂZUT

Când vorbim despre screening-ul populației 40+ cu risc scăzut de cancer, metoda cea mai eficientă pentru depistarea cancerului de sân în stadii incipiente este MAMOGRAFIA.

Aceasta poate fi efectuată prin expunerea la raze X, poate fi digitală sau 3D, iar tipul de mamografie care va fi efectuat pentru screening va fi stabilit pentru fiecare pacientă în parte în urma evaluării făcute de medic și a discuției despre riscuri și beneficii, pentru o opinie informată, care să țină cont și de valorile proprii ale femeii.

În ce privește ECOGRAFIA mamară, aceasta nu este recomandată ca metodă de screening pentru femeile 40+ care fac parte din categoria de risc scăzut, dar poate fi efectuată în completarea mamografiei, crescând sensibilitatea screening-ului. Însă majoritatea cancerelor depistate cu ajutorul ecografiei sunt invazive și nu prezintă noduli.

Nici RMN-ul MAMAR nu este recomandat ca metodă de screening a femeilor 40+ care fac parte din categoria de risc scăzut pentru această boală. În ce privește EXAMENUL CLINIC MAMAR – nu este recomandat ca metodă unică de screening; acesta îmbunătățește într-o foarte mică măsură depistarea precoce a cancerului de sân în populația generală numai dacă este asociat cu efectuarea unei mamografii.

Din păcate, nici AUTOEXAMINAREA SÂNILOR ca unică metodă de screening nu a demonstrat beneficii în depistarea bolii în stadii incipiente sau în scăderea mortalității.

Având în vedere că incidența bolii crește odată cu înaintarea în vârstă, fiind foarte scăzută sub pragul de 40 de ani, s-a stabilit ca protocolul de screening să fie inițiat la acest moment.

„Sub 40 de ani, beneficiile screening-ului s-ar putea să nu depășească costurile, stresul emoțional, posibile suferințe fizice și riscul de supra-tratament al pacientei”, explică specialistul Medsana.

· Între 40 și 49 de ani: unii experți recomandă screening la 1-2 ani, alții nu îl consideră o necesitate.

· Între 50 și 69 de ani: screening cu mamografie din 2 în 2 ani.

· După 70 de ani: societățile medicale recomandă continuarea screening-ului până la 75 de ani sau până la vârsta la care speranța de viață să fie încă 10 ani.

PROTOCOLUL DE SCREENING PENTRU FEMEI 40+ CU RISC MODERAT

Acest tip de screening are în vedere femeile cu istoric familial ce implică o rudă de gradul întâi care a avut cancer mamar. Aceste femei nu au sindroame genetice cunoscute și li se recomandă același protocol de screening ca în cazul femeilor cu risc scăzut.

Totuși, există unele recomandări de inițiere a protocolului mai devreme decât în cazul populației generale și de suplimentare a investigațiilor cu ecografie sau RMN, în funcție de discuțiile cu pacienta pentru a conștientiza riscurile și beneficiile respectivelor investigații.

În ce privește femeile cu sâni denși, screening-ul va presupune efectuarea de mamografie digitală, un tip de investigație mai potrivit persoanelor sub 50 de ani, cu sâni denși, aflate în perioada de perimenopauză.

PROTOCOLUL DE SCREENING PENTRU FEMEI 40+ CU RISC CRESCUT

Acest protocol se adresează:

· femeilor purtătoare de mutații ale genelor BRCA1 sau BRCA2,

· celor care prezintă hiperplazie ductală atipică (ADH) – o afecțiune în care celulele canalelor mamare se înmulțesc anormal, implicând un risc mai mare de cancer mamar,

· persoanelor care au trecut prin expunere îndelungată a toracelui la radiații,

· femeilor purtătoare ale unor gene modificate cu susceptibilitate crescută pentru cancer.

Protocolul de screening în acest caz se desfășoară cu efectuarea anuală de mamografie și RMN, intercalate la 6 luni.

PROTOCOLUL DE SCREENING PENTRU ALTE GRUPE DE POPULAȚIE

În cazul FEMEILOR CU IMPLANTURI MAMARE, protocolul de screening presupune tot efectuarea de mamografie, în același ritm și condiții ca în cazul femeilor fără implanturi mamare. Diferența constă în modul în care se realizează investigația, iar interpretarea rezultatelor trebuie făcută de un specialist cu multă experiență.

Deși în cazul BĂRBAȚILOR nu se face screening de rutină, este indicat în cazul purtătorilor de mutații ale genelor BRCA1 sau BRCA2 sau celor care suferă de ginecomastie – creșterea în volum a sânilor.

FEMEILE CU TERAPIE HORMONALĂ ÎN POSTMENOPAUZĂ experimentează creșterea în densitate a sânilor și trebuie să se supună protocolului de screening în același mod ca femeile care nu urmează un astfel de tratament.

Având în vedere și RISCURILE screening-ului cu mamografie pentru cancer mamar – rezultatele fals negative sau fals pozitive, supradiagnosticarea și urmările tratamentelor excesive – doamna Dr. Anca Popa, Medic Primar Obstetrică-Ginecologie, sfătuiește: ”Decizia pentru screening este bine să fie individualizată cu fiecare pacientă, să identifice gradul de risc și să se recomande metoda cea mai potrivită particularităților femeii și să țină cont de preferințele și valorile acesteia.”

Programează-te la un consult