Prevenție

Fumătorii sociali – nici pe departe atât de feriți de riscuri precum se crede!

„Nu există un număr sigur de țigări!”, avertizează medicul pneumolog cu referire la impactul pe care fumatul îl are asupra sănătății. Este momentul ca fumătorii ocazionali să accepte că unele efecte ale acestui obicei asupra organismului sunt instantanee și că apar cu fiecare episod de fumat, nu doar în urma unui consum frecvent.

Un studiu publicat în SUA la sfârșitul lui 2018 arăta că, la nivel global, aproximativ 189 de milioane de adulți sunt fumători ocazionali – acest ritm nu presupunea un consum zilnic de tutun. Conform aceleiași surse, persoanele în cauză trăiesc, în medie, cu 5 ani mai puțin decât cele care nu au fumat niciodată.

Însă nici nu este nevoie de un ritm de fumat zilnic sau frecvent pentru ca acest obicei să-și lase amprenta negativă asupra stării de sănătate: „nicotina și monoxidul de carbon acționează instantaneu asupra vaselor de sânge și a inimii”, subliniază doamna Dr. Magdalena Ciobanu, Medic Primar Pneumologie și Tabacolog la Clinica Medsana Cotroceni.

MODURILE PRIN CARE FUMATUL AFECTEAZĂ PE LOC:

· Nicotina produce vasoconstricție (îngustarea vaselor de sânge). În consecință, scade fluxul de sânge către inimă și creier.

· Totodată, fumatul crește nivelul de fibrinogen și intensifică activitatea trombocitelor, două acțiuni care pot favoriza formarea cheagurilor de sânge.

· Fumatul influențează producerea de oxid nitric, iar un nivel scăzut al acestuia afectează capacitatea vaselor de sânge de a se dilata corespunzător.

· Nicotina favorizează ateroscleroza (depunerea plăcilor de grăsime și colesterol pe pereții vaselor de sânge – plăcile de aterom, explicate aici de domnul Prof. Dr. Ion Bruckner, Medic Primar Medicină Internă și Medic Primar Cardiologie).

· Monoxidul de carbon înlocuiește o parte din oxigenul din sânge, solicitând suplimentar mușchiul inimii care nu își mai poate obține combustibilul în cantitatea necesară, iar transportul oxigenului către țesuturi scade.

Prin consum repetat, se produce creșterea tensiunii arteriale și stabilizarea acesteia la un nivel înalt, crește riscul de desprindere a mici porțiuni din plăcile ateromatoase și de producere a emboliei (blocarea unui vas de sânge) – mai ales că pulsul și riscul de aritmii cresc în paralel – doi factori care, de asemenea, favorizează emboliile.

„Astfel încât infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, ischemia acută la nivelul membrelor inferioare sau altor organe pot fi `doar la un fum distanță` – adică pot apărea oricând și oriunde”, trage un semnal de alarmă medicul pneumolog.

La toate acestea se adaugă miile de substanțe toxice din gudron care afectează direct și indirect vasele de sânge și structurile inimii: de exemplu, fumatul determină creșterea nivelului trigliceridelor și scăderea nivelului HDL (colesterolul ”bun”) din sânge.

CU CE RISCURI SE MAI CONFRUNTĂ FUMĂTORII SOCIALI

Fără discuție, doza și ritmul de fumat contează atunci când discuția se poartă despre bolile cardiovasculare cronice: hipertensiunea arterială, bolile coronariene, insuficiența cardiacă – boli în care fumatul este factorul comportamental cu cel mai mare potențial de a le declanșa sau de a agrava o boală de gen existentă, iar oprirea acestui obicei are cel mai mare impact în prevenirea instalării acestor afecțiuni.

Însă, vizavi de impactul general al fumatului – în orice ritm ar fi el – asupra stării de sănătate, cât și în ce privește tipurile de produse folosite pentru savurarea acestui obicei, specialistul nu lasă loc de interpretări: „Nu există un număr `sigur` de țigări. În afară de aceasta, fumătorii sociali sunt cu atât mai expuși riscului de a suferi un eveniment acut cardiovascular cu cât la ocazii se consumă și alte produse care au același tip de efect acut: băuturi energizante, cafea, sau, mai nou, droguri cu efect stimulator”, explică doamna Dr. Magdalena Ciobanu.

În afară de acest aspect de mare impact din comportamentul de consum sporadic, însă prilejuit de ocaziile sociale, mai există unul poate chiar mai periculos: fumătorii de acest gen își amplifică riscurile de boală prin expunerea frecventă la fumatul pasiv de mare intensitate. „Chiar și fumătorii pasivi pot suferi un infarct miocardic, o tulburare de ritm sau un alt accident ischemic când stau în preajma unor persoane care fumează”, subliniază specialistul Medsana.

SUNT FUMĂTORII SOCIALI MAI PUȚIN AFECTAȚI PRIN PRISMA PRODUSELOR FOLOSITE?

Nicidecum: că este vorba despre țigarete, țigări de tutun rulate de consumator, țigări electronice sau dispozitive de vaping, „toate produsele din tutun care sunt încălzite (indiferent dacă la temperatura de combustie / ardere sau o temperatură mai scăzută) pentru a elibera nicotina sub formă gazoasă, inhalabilă, produc monoxid de carbon și particule solide toxice (gudron).

Toți acești constituenți ai fumului de tutun pe care un om îi inhalează sunt atât de toxici pentru organism, în general, și pentru aparatul cardiovascular, în particular, încât nici nu se poate vorbi despre `produse mai sigure sau mai puțin toxice sau mai sănătoase`. Toate produsele din tutun au impact asupra sistemului cardiovascular!” explică doamna Dr. Magdalena Ciobanu, Medic Primar Pneumologie și Tabacolog.

Programează-te la un consult