Specialiști din diverse arii medicale au calculat – cu un rezultat foarte concret – impactul cumulativ pe care unele obiceiuri zilnice îl au asupra sănătății și scurtării duratei de viață la vârsta de 50 de ani. Factorii de risc implicați de aceste obiceiuri sunt: hipertensiunea, un nivel ridicat de colesterol, obezitatea, diabetul și fumatul.
Concluzia unui studiu internațional derulat de cercetători nemți – și prezentat la sesiunea științifică din martie, 2025, a Colegiului American de Cardiologie – este clară: un stil de viață nesănătos chiar scurtează durata acesteia! Mai mult, impactul a cinci factori de risc luați în calcul „fură”, concret, cel puțin 10 ani din viață, atunci când sunt prezenți la vârsta de 50 de ani. Acești factori sunt: hipertensiunea, un nivel ridicat de colesterol, obezitatea, diabetul și fumatul.
Pornind de la situația concretă în care acești factori de risc sunt responsabili pentru aproximativ jumătate din povara bolilor cardiovasculare la nivel mondial, cercetătorii implicați în studiul menționat au dorit să afle cu cât se poate prelungi viața unei persoane atunci când își modifică în bine stilul de viață la vârsta a doua.
Iar cele mai eficiente măsuri – conform evaluărilor din acest studiu – au fost renunțarea la fumat și schimbările de stil de viață menite să normalizeze tensiunea arterială.
„Aceste rezultate nu mă miră deloc, având în vedere că fumatul este cu atât mai periculos atunci când este asociat și cu alte condiții de sănătate grave. De exemplu, unei persoane cu hipertensiune arterială, fumatul îi crește exponențial riscul de infarct și accident vascular cerebral”, spune doamna Dr. Magdalena Ciobanu, Medic Primar Pneumologie și Tabacolog la Clinica Medsana Cotroceni, care a explicat pe larg în acest articol despre adevăratul impact al renunțării la fumat.
Cercetare derulată timp de aproape o jumătate de secol!
Grupul de cercetători conduși de directorul adjunct al Departamentului de Cardiologie din cadrul Centrul Medical Universitar Hamburg-Eppendorf a analizat date provenite de la mai mult de două milioane de persoane din 39 de țări, subiecți urmăriți pe durate mari, de până la 47 de ani. Panelul de studiu extrem de variat și volumul mare de date colectate le-a permis cercetătorilor să poată realiza predicții de risc până la vârsta de 90 de ani.
Datele au fost publicate și în The New England Journal of Medicine, fiind foarte apreciate de lumea medicală. Între statisticile cele mai importante ale studiului se numără:
- Femeile de 50 de ani cu toți cei cinci factori de risc în starea de sănătate au experimentat un eveniment cardiovascular cu 13 ani mai devreme decât cele fără respectivii factori de risc.
- În cazul bărbaților, diferența a fost de 11 ani.
- În cazul femeile cu cei cinci factori de risc s-a constatat o speranță de viață mai scăzută cu 14,5 ani decât în cazul celor fără niciunul dintre cei cinci factori de risc.
- În cazul bărbaților, scăderea speranței de viață a fost de 12 ani.
- Riscul pe viață de boală cardiovasculară a crescut, în prezența celor cinci factori de risc, de la 13% la 24% în cazul femeilor, respectiv de la 21% la 38% în cazul bărbaților.
Predicțiile studiului – reversibile cu modificările de stil de viață potrivite
Partea extrem de bună este că aceiași specialiști care au derulat studiul subliniază că rezultatele obținute nu sunt bătute în cuie atunci când se operează modificările de stil de viață necesare pentru diminuarea sau chiar eliminarea acestor factori de risc, chiar și la vârsta de 50 de ani.
Astfel, modificările cu cel mai mare impact în direcția îmbunătățirii stării de sănătate și a predicțiilor în ce privește speranța de viață sunt renunțarea la fumat și gestionarea hipertensiunii:
- Scăderea tensiunii arteriale în cazul persoanelor cu hipertensiune și vârste între 55 și 60 de ani a scos la iveală o amânare a evenimentelor cardiovasculare cu o medie de 2,4 ani în cazul femeilor și de 1,2 ani în cazul bărbaților.
- Renunțarea la fumat – tot în această gamă de vârstă – a adăugat 2,1 ani pentru femei la speranța de viață și 2,4 ani pentru bărbați.
„Se știa deja, din studii anterioare, că oprirea fumatului este cea mai eficientă acțiune pe care un pacient diagnosticat cu o boală de inimă o poate întreprinde pentru a reduce riscul de evenimente medicale sau chiar de deces. De exemplu, în doi ani de la renunțarea la fumat, riscul de deces scade cu 36% în cazul persoanelor cu boli cardiace ischemice”¸ spune specialistul pneumolog Medsana.
Atenție! Din cei cinci factori de risc luați în calcul de studiul cercetătorilor germani, populația României nu stă strălucit la patru categorii:
FUMAT. Conform cifrelor din 2023, consumul de tutun era practicat de 34% dintre români – 28% dintre bărbați și, respectiv, 21% dintre femei. Partea plină a paharului este că cea mai scăzută rată a fumătorilor a fost înregistrată între românii cu vârste de 55 de ani și peste.
HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ. În România, în 2019 au fost luate în evidență 6,6 milioane de persoane cu hipertensiune în grupa de vârstă 30-79 de ani, dintr-o populație totală de 19.524.000 de cetățeni.
DIABET. Conform International Diabetes Federation, prevalența acestei boli în populația României era de 8,4% în anul 2021, cu un total de 1.199.000 de cazuri de diabet în rândul adulților.
OBEZITATE. Cifrele World Obesity Atlas 2025 descriu un tablou îngrijorător al populației din România: 70% dintre adulți au un indice de masă corporală ridicat, iar 39% dintre adulți sunt obezi. În ce privește copiii, aproximativ 22% dintre băieții și 14% dintre fetele din grupa de vârstă 11-15 ani sunt supraponderali sau suferă de obezitate. Dintre copiii în gama de vârstă 7-9 ani, 32% dintre băieți și 28% dintre fete prezintă exces de greutate și obezitate.
Alte noutăți
