Prevenție

Mușcăturile și înțepăturile de insecte

În anotimpul cald riscul pentru înțepături de insecte crește, mai ales în zone cu multă vegetație și cu umiditate ridicată. Este important să ne protejăm și să cunoaștem pașii pe care să îi urmăm în cazul în care suntem înțepați sau mușcați. Cele mai comune înțepături sunt cele de țânțari, de albine și viespi, dar și cele de căpușă.

Mușcăturile de țânțari nu sunt dureroase la început, dar provoacă disconfort datorită senzației de mâncărime. Senzația neplăcută a înțepăturii unei insecte poate fi ușor ameliorată prin aplicarea unui gel calmant cu antihistaminic sau preparate cortizonice de uz local care au efect antiinflamator și de ameliorare a senzației de mâncărime. Unele persoane pot avea reacții mai severe, iar zonele afectate pot deveni inflamate și dureroase. Chiar mai mult, înțepătura insectei poate afecta pielea, zona afectată dobândind o iritație care se poate extinde în timp. Anumite specii de țânțari pot transmite și boli periculoase precum meningita West Nile, malaria sau febra Zika, de aceea este important să ne protejăm. Atunci când călătorim în zone de risc este important să ne interesăm dacă se impune vaccinarea. În cazul unor simptome precum febra, frisoane, sau dureri articulare este important să apelam la sfatul unui medic specialist.

Înțepătura de albină sau mușcătura unei viespe sunt ambele la fel de neplăcute și pot determina simptome temporare care dispar complet în câteva zile fără tratament sau în cazul persoanelor alergice, acestea pot determina reacții alergice severe care necesită asistență medicală de urgență. În general albinele și viespile atacă (înțeapă) când se simt amenințate. Atunci când suntem înconjurați de astfel de insecte este important să ne păstrăm calmul și să ne îndepărtăm încet de acel loc. Nu este recomandat să încercăm să alungăm insectele cu mâna.

În cazul albinelor, acestea pot înțepa o singură dată deoarece acul rămâne în piele, la locul înțepăturii. Este important ca acul veninos să fie înlăturat pentru a evita spargerea sacului cu venin. Scoaterea acului trebuie efectuată cu un obiect cu margine tare prin răzuire, evitând strângerea locului înțepăturii pentru a preveni răspândirea veninului. În cazul viespilor, acestea pot înțepa de mai multe ori consecutiv deoarece nu își pierd acul după prima înțepătură.

Persoanele care nu sunt alergice la înțepăturile de viespi și albine pot dezvolta durere locală, înroșirea și inflamarea zonei de înțepătură fără a prezenta și o reacție sistemică. Aceste simptome pot fi ameliorate prin aplicarea unor comprese reci, geluri calmante sau administrare de antialergice sau antiinflamatorii.

Persoanele care sunt alergice pot prezenta simptome severe sugestive pentru anafilaxie (reacție alergică severă) precum: accelerarea ritmului cardiac, umflarea feței, dificultăți la înghițire, respirație îngreunată, febră, urticarie, scăderea bruscă a tensiunii arteriale, greață, vărsături și chiar leșin. Cei care dezvoltă reacții alergice severe ar trebui să se adreseze unui medic alergolog pentru a discuta posibilitatea unui tratament profilactic. Persoanele cu istoric de șoc anafilactic care dețin o trusă cu medicație de urgență (ex: injecții cu epinefrină-adrenalină) trebui să o poarte asupra lor și să folosească medicația conform recomandării medicului. Șocul anafilactic este o urgență medicală si este important să solicităm asistență medicală în cel mai scurt timp.

Mușcătura de căpușă nu este dureroasă și nu determină simptome neplăcute imediat, dar la unele persoane pot apărea inflamarea și înroșirea zonei mușcăturii sau durerea locală. În schimb, căpușele infectate pot transmite prin mușcătură mai multe afecțiuni grave precum boala Lyme, borelioza, babesioza, tularemia sau ehrlichioza. Riscul de infectare cu boală Lyme (cea mai comună afecțiune transmisă de căpușă) este semnificativ atunci când căpușa se hrănește cu sânge și rămâne atașată de gazdă minim 36 – 48 de ore. După plimbări în zone cu iarbă înaltă și zone împădurite trebuie verificate zonele predilecte pentru mușcătură de căpușă: inghinal, scrotal, axilar, periombilical, retroauricular.

Atunci când se depistează o căpușă atașată de piele este important să fie îndepărtată corect, fără a rupe corpul acesteia. Nu sunt recomandate metodele tradiționale (aprinderea unui băț de chibrit, udarea cu alcool sau acetonă) de a o determina să se desprindă singură. Procedura corectă implică folosirea unei pensete sau a unui dispozitiv special pentru căpușe. Se apucă insecta cu o pensetă ușor din apropierea capului și se trage constant, cu grijă pe direcție verticală fără a smulge sau răsuci. După înlăturare, rana se spală cu apă și săpun și se aplică o soluție antiseptică, spirt sau alcool iodat. Se recomandă ca după îndepărtare, zona mușcăturii să fie monitorizată pentru semne și simptome de boală până la 30 de zile. În cazul apariției unor simptome precum erupție cutanată-eritem migrans (la locul mușcăturii apare o mică proeminență eritematoasă care poate fi însoțită de mâncărime sau durere locală și care se extinde putând atinge diametrul de 15 cm) sau simptome pseudogripale (febră, frison, fatigabilitate, dureri de cap, dureri musculare, stare de rău general) se recomandă prezentarea la medic. În funcție de durata apreciată a contactului cu căpușa, medicul poate opta pentru tratament profilactic cu un antibiotic sau pentru tratamentul bolii Lyme.

Cum ne ferim de înțepăturile de insecte?

- Purtați îmbrăcăminte de culoare deschisă pentru a putea observa insectele pe haine.

- Purtați haine cu mânecă lungă, pantaloni, șosete și încălțăminte cu vârf închis.

- Folosiți soluții de protecție antiinsecte-repelente (substanțe care prin gust și miros îndepărtează insectele) pe haine și pe piele care conțin DEET (dietiltoluamidă); nu este recomandată folosirea acestora pe pielea copiilor mici și a bebelușilor

- După fiecare plimbare în parc sau în natură, controlați hainele și corpul în special zona axilară, inghinală și zonele cu păr. (zone preferate de căpușe)

- Folosiți drumurile și potecile semnalizate și evitați zonele cu iarbă înaltă sau zonele mlăștinoase.

- Nu folosiți parfum în exces atunci când petreceți mult timp în aer liber.

- Nu deranjați cuiburile de albine sau viespi.

- Evitați consumarea băuturilor dulci în aer liber.

- Curățați grădina, tundeți des iarba și folosiți mănuși de protecție.

- Deparazitați extern animalele de companie și verificați-le blana.

- Daca ușile și ferestrele nu au montate plase pentru insecte este recomandat să le păstrăm închise.

Înțepăturile și mușcăturile de insecte pot provoca reacții cutanate neplăcute, dar le putem evita aplicând măsuri de prevenire ale acestora. Totodată, este important să fim informați să putem deosebi diferitele înțepături/mușcături de insecte și să putem recunoaște o reacție alergică severă care poate pune viața în pericol dacă nu este solicitat tratament medical de urgență.

Programează-te la un consult