Dr. Paul Dragomir, Medic Primar Gastroenterologie, Medic Specialist Medicină Internă, Doctor în Științe Medicale:
Voi începe prin a răspunde în mod simplu și direct, prin a spune că nu există un moment anume, un moment optim pentru a consuma desertul, în urma unei mese, de prânz sau de seară.
Ar fi de dorit ca mesele să nu fie foarte importante cantitativ, iar desertul poate fi luat oricând după masă, sigur, cu o pauza după felul al doilea. Aceasta depinde însă de senzația de sațietate la momentul respectiv și, ceea ce este important de menționat, este că, evident, desertul nu este implicit obligatoriu.
În fapt, pentru o alimentație sănătoasă și o toleranță digestivă bună se consideră că trebuie luate trei mese principale pe zi (nu foarte bogate cantitativ) și două gustări între mese, care să conțină, în proporții echilibrate, toate principiile nutritive: proteine, lipide, glucide.
Aș menționa aici două afecțiuni frecvent întâlnite în gastroenterologie, boala de reflux gastroesofagian și sindromul de intestin iritabil, a căror simptomatologie se exacerbează în urma unui consum crescut de dulciuri sau de fructe crude.
Boala de reflux gastroesofagian se manifestă prin simptome precum pirozis (“arsuri” care urcă pe esofag dinspre epigastru), regurgitații acide, cu gust amar sau alimentare, tuse seacă, disfonie (ragușeală), durere retrosternală care nu are origine cardiacă.
Cauza este acidul gastric care, în anumite condiții, urcă spre esofag, uneori asociat cu reflux biliar (duodeno-gastric și, ulterior, gastro-esofagian).
Simptomele sindromului de intestin iritabil (cunoscut cu ani în urmă și sub numele de colon iritabil) se manifestă prin durere sau distensie abdominală, frecvent asociată cu tulburări ale tranzitului intestinal – diaree sau constipatie; în unele cazuri însă tranzitul intestinal poate fi normal.
Cauzele exacerbării episoadelor de simptomatologie sunt reprezentate de tulburări în contractilitatea musculaturii tubului digestiv (intestin subțire și colon), precum și un dezechilibru în flora microbiană intestinală, cu predominanța bacteriilor care produc gaz în intestin.
Reiau aici ideea că desertul, compus fie din dulciuri (în special cele concentrate, care conțin mult zahăr), fie din fructe crude, poate declanșa aceste simptome.
În ceea ce privește anumite medicamente care să faciliteze digestia, acestea nu sunt recomandate decât ca tratament pe termen lung al unor eventuale afecțiuni cronice sau ca tratament al simptomelor (dacă acestea sunt declanșate în urma consumului desertului – de exemplu inhibitori ai acidității gastrice sau alte medicamente antiacide în boala de relfux esofagian sau medicamente ce conțin simeticonă în cazul în care apare distensia abdominală, ca adjuvante ale tratamentului cronic al afecțiunii).
Subliniez încă o dată faptul că medicamentele ar trebui luate pe moment doar în cazul apariției simptomelor și adaptate acestora, nu ca tratament preventiv.
Dacă aceste simptome apar frecvent după mese, este important ca persoana respectivă să solicite ajutor medical de specialitate, respectiv un consult de gastroenterologie și să respecte indicațiile medicului gastroenterolog.