Prevenție

Cancerul de col uterin: evidente și statistici

Pe plan mondial la fiecare două minute o femeie moare din cauza cancerului de col uterin.

La nivel global, în fiecare an aproximativ 570.000 de femei sunt diagnosticate cu acest tip de cancer care ocupă locul al patrulea în ceea ce privește mortalitatea prin cancer la femei, după cancerul de sân, cel pulmonar și cel colorectal.

În fiecare an aproximativ 270.000 de femei decedează din cauza acestei boli, 85% dintre acestea provenind din țările în curs de dezvoltare unde cancerul de col uterin ucide mai multe femei decât orice alt tip de cancer.

În România, în fiecare an, se înregistrează 4.343 cazuri noi de cancer de col uterin și 1.909 decese cauzate de această boală.

Din totalul cancerelor de col uterin diagnosticate anual în Europa, 7,5% provin din România.

România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește mortalitatea prin cancer de col uterin - rată mortalității este de 4 ori mai mare decât media Uniunii Europene.

Cancerul de col uterin este provocat de anumite tulpini ale virusului human papilloma. Există peste 120 de genotipuri HPV identificate, dintre care 15 pot fi cauza pentru cancer de col uterin: 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 66, 68.
Majoritatea infecțiilor cu HPV, aproximativ 90%, sunt neutralizate de sistemul imun al organismului într-un interval de unu până la doi ani de la infectare.

Persistența infecției HPV tulpini cu risc înalt timp îndelungat reprezintă risc pentru apariția cancerului de col uterin. Tipurile 16 și 18 sunt responsabile pentru 70% din cancerele de col uterin la nivel mondial.

Cele mai frecvente opt tulpini cu risc oncogen crescut provoacă 9 din 10 cazuri de cancer de col uterin la nivel internațional.

Pe lângă cancer de col uterin, HPV tulpini cu risc înalt este asociat și cu alte tipuri de cancere: vulvar, vaginal, anal, penian, orofaringian.

Cancerul de col uterin – întrebări și răspunsuri

De la ce vârste poate apărea cancerul de col uterin?

Riscul de infectare cu HPV tulpini cu risc înalt începe la primul contact sexual și persistă pe toată durata vieții sexuale active a femeii. Pentru apariția cancerului de col uterin infecția HPV tulpini cu risc înalt este necesară, trebuie să persiste timp îndelungat 5-15 ani și să se asocieze cu o serie de factori de risc.

Este important de menționat că pentru a dobândi infecția , nu este nevoie de contact sexual cu penetrare completă, simplul contact cutaneo mucos în regiunea genitală este suficient pentru răspândirea virusului.

Care sunt cauzele care duc la apariția lui?

În 95% din cazuri, cancerul de col uterin apare datorită infecției cu HPV, Human Papiloma Virus, tulpini cu risc înalt, un virus cu o răspândire largă și ușor transmisibil. Orice femeie activă sexual este expusă riscului de a contacta HPV. Se estimează că până la 50 – 80 % dintre oameni se vor infectă cu HPV de-a lungul vieții. Cele mai multe infecții sunt tranzitorii și dispar în decurs de aproximativ 1-2ani.

Care sunt femeile cele mai expuse riscului de a dezvoltă cancer de col uterin?

Expunerea cea mai mare la dezvoltarea de cancer de col uterin o au femeile infectate cu HPV tulpini cu risc înalt care persistă și care asociază factori de risc: fumatul, sistemul imunitar deprimat, parteneri sexuali multipli, debut precoce al vieții sexuale, multiparitatea, utilizarea prelungită a contraceptivelor orale, infecții genitale concomitente (chlamidia, HIV), factori genetici.

Care sunt simptomele?

De cele mai multe ori, infecția cu HPV nu are expresie clinică cu semne și simptome specifice. Prin urmare, multe persoane cu infecție HPV nu știu că o au. Marea majoritate a infecțiilor cu HPV nu prezintă un pericol pentru organism, aproximativ 90% se vindecă de la sine în decurs de doi ani.
Infecția cu tulpini HPV cu risc înalt este responsabilă pentru apariția a 100% din totalul cazurilor de cancer de col uterin, a 91% din totalul cazurilor de cancer anal, a 69% din cazurile de cancer vaginal și vulvar, a 63% din cazurile de cancer penian și a 70% din cazurile de cancer orofaringian diagnosticate.

Uneori, însă, infecțiile persistente și repetate cu acest virus cresc riscul apariției leziunilor precursoare ale cancerului.

Care este legătură dintre testul Papanicolau și cancerul de col uterin?

Testul Babeș Papanicolau ne arată dacă există modificări la nivelul colului uterin care neglijate în ani, pot duce la cancer de col uterin sau dacă există deja modificări severe.

Care sunt avantajele testului Papanicolau? Care este frecvența cu care este recomandat să fie făcut testul?

Testul PAP este un test care poate fi folosit în scop de screening (evaluarea unei populații care nu prezintă semne și simptome de boală) pentru depistarea modificărilor pre-maligne sau maligne ale colului uterin. Este o procedură medicală neinvazivă care constă în prelevarea de celule descuamate de la nivelul colului uterin cu ajutorul unei periuțe. Testul este simplu, rapid și nedureros.

Primul test PAP ar trebui să se efectueze în maxim 3 ani de la debutul vieții sexuale, însă nu mai târziu de vârstă de 21 de ani. În România datorită incidenței foarte crescute a cancerului de col uterin, se recomandă totuși că testele PAP să fie efectuate anual. Programele de screening pentru sănătatea colului uterin care folosesc numai PAP recomandă testare o dată la trei ani.

Pe lângă tulpinile care se transmit prin contact sexual, celelalte cum se transmit?

HPV-ul trăiește în vagin, pe colul uterin, la nivelul penisului, în anus, în gură, în gât – adică pe mucoase, dar și pe piele.

Transmiterea virusului HPV se mai poate face prin:
- Simplă atingere - în cazul verucilor
- Instrumentar medical nesterilizat
- Contactul tegument cu tegument sau contactul tegument cu mucoase.
- Transmitere perinatală la nou născut

Cum ne putem proteja de infecția cu HPV?

Singură metodă de protecție împotriva infecției cu HPV este vaccinarea. NU există altă metodă de protecție împotriva HPV-ului.

Vaccinarea HPV – singura metodă prin care putem preveni cancerul de col uterin

Primul vaccin anti-HPV a fost inventat de doi cercetători de la Universitatea din Queensland, Australia, și în 2006 a pătruns pe piață cu numele de Gardasil. Gardasil e un vaccin tetravalent, adică protejează împotriva a patru tulpini: 16 și 18, cele mai responsabile de cancer, respectiv 6 și 11, cele mai responsabile de veruci pe piele. Ulterior, în anul 2007 a fost aprobat de FDA un nou vaccin – Cervarix – care protejează împotriva a 2 tulpini: 16 și 18.

În scurt timp, zeci de țări au inclus în programul național de imunizare unul sau altul din cele două vaccinuri. Un raport al OMS arată că, în anul 2013, 47 de țări din lume incluseseră deja vaccinarea anti-HPV în programele naționale de imunizare: state din Europa de Vest și America de Nord, dar și, de exemplu, Bhutan, Rwanda și Uganda.
România nu se afla la acel moment printre cele 46 de țări. În 15 februarie 2019, Organizația Mondială a Sănătății a raportat un număr de 92 de țări care au în programul național de imunizare vaccinul HPV.

În 2015 ACIP (Advisory Committee on Imunization Practice) a aprobat vaccinarea cu vaccinul nonavalent Gardasil 9 care este eficient pentru prevenirea infecției pentru tulpinile 6, 11, 16, 18, 31, 33, 45, 52, 58.

Recomandările de vaccinare cu vaccinul HPV nonavalent, care este acum disponibil și în România, se adresează fetelor și băieților începând cu vârstă de 9 ani. Eficacitatea vaccinării este influențată de administrarea acestui vaccin anti-HPV înainte de începerea activității sexuale, motiv pentru care cele mai multe dintre țări au introdus vaccinarea fetițelor din grupa de vârstă 11-14 ani.

Unele țări vaccinează atât fetele, cât și băieții, deoarece rolul băieților în transmiterea infecției este esențial, iar prin compoziția vaccinului sunt vizate și tipuri de cancer specifice acestora.

Efectele vaccinării la nivel global – Anglia

Foarte puține femei tinere active sexual din Anglia mai sunt infectate cu HPV, virusul care provoacă cele mai multe tipuri de cancer de col uterin, în urmă introducerii în anul 2008 a unui program de vaccinare în masă în școli. Începând din anul 2019, și băieții au fost introduși în acest program.

În 2008, când a început programul de vaccinare, 15% dintre femeile tinere erau infectate cu HPV (virusul papiloma uman), care circulă în rândul persoanelor active sexual. De aceea, acest vaccin este foarte important, mai ales că două tipuri, HPV 16 și 18, provoacă cele mai multe tipuri de cancer de col uterin.

Datele anunțate acum de autoritățile din Anglia arată că rată infecției a scăzut la 2% la femeile între 16 și 18 ani între 2014 și 2018. Într-un eșantion de 600 de tinere care au fost testate în 2018, niciuna nu era infectată.

Pe baza acestor date, există speranța că vor scădea dramatic cazurile de cancer de col uterin, iar în cele din urmă vor fi eliminate, în condițiile în care rată de vaccinare anti-HPV este de 83,9% în rândul fetelor cu vârstă de 9 ani.

Australia – lupta anti-HPV

Australia și-a făcut un adevărat obiectiv din lupta anti HPV și nu doar pentru că inventatorii vaccinului erau de-acolo, ci pentru că s-a dovedit în timp eficientă vaccinării timpurie. Inițial, în 2007, programul de vaccinare le includea numai pe fete, însă pentru că populația masculină rămânea în continuare rezervor al virusului, programul s-a extins din 2013 și la băieți. La baza acestei hotărâri, cel mai important argument a fost incidența crescută a cancerului orofaringian asociat cu HPV la bărbați. De asemenea, programul de vaccinare destinat băieților ar putea duce la controlul și chiar eliminarea tipurilor de HPV în Australia.

În prezent, în Australia, orice persoană cu vârstă de până în 19 ani poate beneficia de imunizare HPV gratuită. Conform unui studiu recent, Australia a scăzut rata infectării cu HPV la persoanele de până în 24 de ani de la 22% la 1% și preconizează că în 40 de ani numărul cancerelor cervicale din țară se va apropia de 0.
Ca urmare a introducerii programului de vaccinare anti-HPV în această țară, cercetătorii au descoperit și o reducere semnificativă a procentului de veruci genitale la femeile cu vârste între 21 și 30 de ani, de la 11,03% în 2007 la 3,1% în 2011. Totodată, procentul bărbaților sub 21 de ani cu veruci genitale a scăzut brusc, în aceeași perioada, de la 21,01% la 2,2%.

În România

Ministerul Sănătății reia, începând cu luna ianuarie 2020, campania gratuită de vaccinare antiHPV, care previne cancerul de col uterin.

CAMPANIA DE VACCINARE GRATUITĂ se adresează fetelor cu vârste între 11 și 14 ani pentru care deja părinții au solicitat imunizarea. Totodată va începe și o campanie de informare despre importantă vaccinării împotriva HPV, campanie care să ducă la creșterea numărului de solicitări pentru vaccinare. Cel mai probabil lipsa interesului pentru vaccinare este generat de insuficienta informare a populației în ceea ce privește transmiterea și urmările infecției cu HPV.

România începe vaccinarea cu vaccinul HPV nonavalent (tulpinile 6, 11, 16, 18, 31, 33, 45, 52, 58) – Gardasil 9, cum este cunoscut în denumirea comercială. Programul prevede vaccinarea fetițelor din grupa de vârstă 11-14 ani.

Acest vaccin, care este inclus în programul de vaccinare gratuit prin medicul de familie la grupele de vârstă mai sus menționate, oferă protecție împotriva: cancerului de col uterin (90%), cancerului vulvar (90%), cancerului vaginal (85%), cancerului anal (90-95%), leziunilor premaligne de col uterin de grad înalt (80%), leziunilor premaligne de col uterin de grad redus (50%), verucilor genitale (90%).

Schema de vaccinare recomandată pentru persoanele cu vârstă cuprinsă între 9 și 14 ani este compusă din două doze, la interval de 6 luni între ele, cu administrare intramusculară.

Vaccinarea se poate face și la persoane cu vârstă peste 14 ani și se poate continuă până la 45 de ani atât la femei cât și la bărbați, cu un procent ridicat de eficiență.

Studii ample au arătat că vaccinarea femeilor cu vârstă cuprinsă între 18 și 45 de ani, care au fost tratate pentru leziuni premaligne cervicale CIN2, reduce recurentă bolii cu 81%. De asemenea vaccinarea femeilor cu vârste cuprinse între 20 și 45 de ani, care au fost tratate pentru leziuni premaligne de grad înalt CIN2/CIN3, scade recurentă cu 71%.

Pentru persoanele cu vârstă mai mare de 15 ani la momentul primei injectări, schema prevede 3 doze de vaccin: inițială, la 2 luni și 6 luni de la prima doză. În cazul întârzierii unor doze, acestea pot fi recuperate pe parcursul unui an de la inițierea vaccinării.

Vaccinarea HPV nu este recomandată femeilor însărcinate. Până în prezent nu au fost studiate eficiența și siguranța vaccinurilor în acest caz.

Riscul infecției cu HPV este mai crescut odată cu începerea vieții sexuale, în special în rândul adulților tineri, activi sexual, atât în cazul femeilor, cât și în cazul bărbaților.

În cazul persoanelor care și-au început viață sexuală înainte de a se vaccina contra HPV, este posibil că acestea să nu beneficieze de protecție maximă, dat fiind că există posibilitatea să fi fost deja expuse unuia sau mai multor tipuri HPV conținute de vaccinuri, însă și pentru acestea se recomandă vaccinarea, chiar dacă protecția nu este maximă.

Eficiența vaccinării antiHPV

În 10 ani de când a fost introdus vaccinul HPV, studiile actuale demonstrează că femeile vaccinate încă beneficiază de protecție împotriva bolilor provocate de infecțiile cu HPV.

Eficiența vaccinării HPV a fost monitorizată în țări că Australia, Nouă Zeelandă, S.U.A, Canada, Danemarca, Suedia sau Germania și a avut rezultate remarcabile. S-au înregistrat scăderi semnificative ale infecțiilor cu HPV și a bolilor cauzate de acest virus. Pentru fetițele cu vârstă cuprinsă între 13 și 19 ani, prevalența tipurilor 16 și 18 a fost redusă cu 64%, iar prevalența verucilor genitale a scăzut cu 61%.
În plus, în Danemarca, pentru femeile născute în intervalul 1989 – 1999 care au fost vaccinate, a fost observată o scădere cu 60% a leziunilor precanceroase, în comparație cu femeile care nu au avut acces la vaccin.

Reacții adverse vaccinare

Reacțiile adverse cel mai des întâlnite au fost locale: durere, eritem, edem. Reacții generale: cefalee, febra, mialgii, greață, amețeli, iar mai puțin frecvente: reacții alergice, sincopă sau răspunsuri vasovagale la injectare și artralgii.

Referitor la diverse mituri care circulă în spațiul public în ceea ce privește vaccinarea HPV (tulburări hormonale, menopauza precoce, scăderea imunității, infertilitate, etc.), acestea nu au fost dovedite științific și sunt pure speculații. Ceea ce este dovedit științific este faptul că vaccinarea scade incidența bolii.

Material realizat cu sprijinul dnei dr. Popa Anca, medic primar obstetrică – ginecologie, Centrul Medical Medsana

Notă: Toate informațiile din acest material au surse medicale, studii științifice și statistice desfășurate la nivel global.

Programează-te la un consult