Prevenție

Cancerul de col – definiții și date statistice

Pe plan mondial la fiecare două minute o femeie moare din cauza cancerului de col uterin.

La nivel global, în fiecare an, aproximativ 570.000 de femei sunt diagnosticate cu acest tip de cancer care ocupă locul al patrulea în ceea ce privește mortalitatea prin cancer la femei, după cancerul de sân, cel pulmonar și cel colorectal.

În fiecare an aproximativ 270.000 de femei decedează din cauza acestei boli, 85% dintre acestea provenind din țările în curs de dezvoltare unde cancerul de col uterin ucide mai multe femei decât orice alt tip de cancer.

În România, în fiecare an, se înregistrează 4.343 cazuri noi de cancer de col uterin și 1.909 decese cauzate de aceasta boală. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește mortalitatea prin cancer de col uterin - rata mortalității este de 4 ori mai mare decât media Uniunii Europene.

Cauza principală în apariția cancerului de col uterin este infecția genitală cu virusul HumanPapilloma -HPV. Infecția cu HPV este responsabilă de 99,7% din cancerele de col uterin.

Recunoașterea faptului că infecția HPV, tulpini cu risc înalt, persistentă, este principala cauză pentru cancer de col uterin, s-a materializat în:

- Dezvoltarea vaccinurilor profilactice cu rol în prevenirea infecției HPV și a testelor de depistare HPV capabile să detecteze acizii nucleici virali.

- Reorganizarea strategiilor de prevenție a cancerului de col uterin.

În prezent principalele strategii care se folosesc în prevenirea cancerului de col uterin sunt:

- Vaccinarea împotriva Humanpapilloma virus

- Screening prin testare primară HPV cu selectarea cazurilor cu risc pentru leziuni precanceroase care necesită investigații suplimentare și tratament corespunzător.

Există peste 120 de genotipuri HPV identificate, dintre care 15 pot fi cauza cancerului de col uterin și sunt denumite genotipuri cu risc înalt oncogen. Majoritatea infecțiilor cu HPV, aproximativ 90%, sunt neutralizate de sistemul imun al organismului într-un interval de unu până la doi ani de la infectare. Persistența infecției pe un timp îndelungat reprezintă un risc pentru apariția cancerului de col uterin. Tipurile 16 și 18 sunt responsabile pentru 70% din cancerele de col uterin la nivel internațional. Cele mai frecvente opt tulpini cu risc oncogen înalt: 16, 18, 31, 33, 35, 45, 52, 58, provoacă 9 din 10 cazuri de cancer de col uterin la nivel internațional. Pe lângă cancerul de col uterin, HPV este asociat și cu alte tipuri de cancer la femei: vulvar, vaginal, anal, penian, orofaringian.

Prevenție și programe de screening la nivel mondial

Prevenția este esențială în depistarea leziunilor precanceroase, iar aplicarea corectă a programelor de screening poate reduce incidența și mortalitatea prin cancer de col uterin. Acest tip de cancer poate fi prevenit în proporție de 80 % prin testare regulată în cadrul programelor de screening. Scopul programelor de screening este acela de reducere a riscului de boală și îmbunătățire a stării de sănătate.

Primele programe de screening la scară largă cu testul PAP-citologie exfoliativă (celule descuamate de la nivelul colului uterin) au fost introduse în Statele Unite ale Americii în anii 1950. Ulterior, programele de screening au fost implementate și în alte țări la nivel mondial și s-au concretizat în programe de testare cu PAP la 1-5 ani urmate de recomandări pentru investigații suplimentare (ex. Colposcopie, biopsie) și tratament corespunzător.

În prezent, cele mai utilizate teste în programele de screening sunt citologia cervico vaginală (testul PAP) și testul HPV. Ambele teste presupun aceeași metodă de recoltare: personalul medical va preleva, cu ajutorul unui dispozitiv medical-periuță specială, celule de la nivelul colului uterin. La nivel mondial, în cadrul programelor de screening există variante care folosesc testarea individuală (testare primară) doar cu testul PAP sau cu testul HPV sau cotestare cu test PAP și test HPV.

Cele mai recente recomandări ale Societății Americane pentru Cancer cu privire la prevenție cuprind:

- Testarea începând cu vârsta de 25 de ani.

- Pentru grupa de vârstă 25-65 de ani este recomandată testarea primară cu testul HPV la 5 ani. Dacă testarea primară cu test HPV nu este disponibilă se poate folosi cotestarea cu test HPV și test Papanicolau la 5 ani sau testare exclusiv cu test PAP la 3 ani.

- Persoanele peste 65 de ani care au efectuat teste regulat pe parcursul ultimilor 10 ani, au obținut rezultate normale și nu au istoric de leziuni precanceroase în ultimii 25 de ani pot opri participarea la programele de screening.

Suplimentar, există recomandări elaborate de Grupul de lucru American pentru servicii preventive pentru testare PAP la 3 ani pentru femeile din categoria 21-29 de ani.

În Australia, țară cu un istoric foarte bun în reducerea incidenței cancerului de col uterin, fiind țara cu cea mai mică incidență anuală și mortalitate din lume în ceea ce privește cancerul de col uterin ultimele modificări ale programului de screening au fost făcute în anul 2017. În prezent, testarea recomandată este cea cu test HPV la interval de 5 ani, începând cu vârsta de 25 de ani. Participarea la programele de screening poate fi oprită la 70-74 de ani în funcție de istoricul medical. Testarea este recomandată indiferent dacă persoana a fost vaccinată HPV.

În Europa există diferite variante de programe de screening, dar se păstrează aceeași tendință de tranziție către testarea primară cu test HPV. Testarea primară cu test HPV este implementată complet la nivel național în Olanda și în Turcia.

În Anglia programul de screening NHS se adresează femeilor cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani. Grupa de vârstă 25-49 de ani primește invitația de testare HPV o dată la 3 ani. Acele femei care au împlinit vârsta de 49 de ani, vor efectua testul la interval de 5 ani până la împlinirea vârstei de 64 de ani. În cazul în care rezultatul testului HPV este pozitiv se efectuează analize de laborator suplimentare de evaluare a modificărilor celulare de la nivelul colului uterin.

În Suedia intervalul la care se efectuează testarea este de 3 ani pentru femeile cu vârste cuprinse între 23 și 50 de ani și 7 ani pentru femeile cu vârstă între 51 și 64 de ani. Tipurile de teste recomandate sunt citologia pentru segmentul de vârsta 23-29 de ani și testul HPV pentru femeile peste 30 de ani.

Programul de screening în România

În România, screeningul pentru cancerul de col uterin se desfășoară prin subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de col uterin, parte a Programului național de depistare precoce activă a cancerului prin screening organizat.

Programul presupune testarea PAP și se adresează femeilor cu vârstă de 25-64 ani care au calitatea de asigurat și femeilor care au domiciliul în România și care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse.

Totodată, acestea trebuie să îndeplinească următorul set de condiții pentru a fi incluse în programul de screening:

- nu au un diagnostic confirmat de cancer de col uterin

- sunt asimptomatice

- nu au antecedente sugestive pentru patologia de cancer de col uterin

În situația în care rezultatul testului PAP este pozitiv, medicul poate face recomandări suplimentare în funcție de rezultat și particularitățile cazului:

- repetarea testului PAP la 3-6 luni

- testarea HPV

- colposcopie cu biopsie

Cancerul de col uterin este o boală care poate fi ușor tratată atunci când este depistată în fază incipientă. Este esențial ca femeile să fie bine informate, să meargă anual la un control ginecologic și să beneficieze de consiliere medicală cu privire la programele de screening.

Articol realizat cu sprijinul dnei dr. Popa Anca, medic primar obstetrică – ginecologie

Programează-te la un consult