Strategia de a-ți „înghiți vorbele” pentru a evita un conflict cu partenerul este puțin spus „o armă cu două tăișuri”. La fel este și stilul de viață agitat pe exterior care nu lasă loc introspecției și intenției de exprimare a emoțiilor. Specialiștii în psihologie avertizează asupra efectului de înstrăinare în cuplu. Iar cercetările internaționale trag un semnal de alarmă și asupra impactului important asupra sănătății ambilor parteneri.
CE PRODUCE, ÎN GENERAL, ÎNĂBUȘIREA EMOȚIILOR
În peste 80% dintre vizitele la medic sunt invocate simptome cărora nu li se descoperă o cauză medicală – dureri fizice, probleme de digestie sau oboseală; acestea au fost puse de specialiști în legătură cu blocarea emoțiilor. Fie că se produce cu bună știință sau în mod inconștient, acest comportament produce ravagii în organism, a scos la iveală un studiu din 2019.
O altă cercetare, derulată de Școala de Sănătate Publică Harvard și Universitatea Rochester, a stabilit că persoanele care își „pun capac” emoțiilor se expun unui risc mai ridicat cu 30% de moarte prematură din orice cauză, iar riscul unui diagnostic de cancer crește cu 70% în cazul lor!
CE EFECTE ARE ÎN CUPLU BLOCAREA EMOȚIILOR
Realitatea – pe care o văd cel mai îndeaproape specialiștii în psihologie, în cabinet – este că viața ne ia pe dinainte pe fiecare în parte și uităm sau amânăm să ne dăm seama că, totodată, facem parte și dintr-un cuplu, cu sentimente și nevoi.
„În practica psihologică întâlnim frecvent cupluri care se iubesc, dar care nu mai au spațiu pentru a vorbi despre ce simt cu adevărat. Iar asta pentru că relația de cuplu se desfășoară adesea în mijlocul responsabilităților zilnice: muncă, copii, griji, decizii”, explică Mirela Fiță, psiholog la Clinica Medsana Cotroceni.
Nevoile de siguranță, validare, sprijin sau liniște sunt amânate, minimizate sau rămân neexprimate, ceea ce poate duce, conform cercetărilor:
- la înstrăinarea în cuplu,
- la efectul de „stres second-hand” – un concept care descrie modul în care unul dintre parteneri îl „simte” pe celălalt și îi oglindește starea fiziologică, inclusiv prin creșterea tensiunii arteriale, atunci când cel drag își înăbușă emoțiile și trăiește un moment tensionat în universul interior.
„Nevoile reale nu dispar – ele se transformă în tăceri, tensiuni sau distanță atunci când nu sunt recunoscute și împărtășite. De multe ori, dificultățile nu apar din lipsa iubirii, ci din lipsa conectării emoționale.” – trage un semnal de alarmă specialistul în psihologie Medsana.
RECOMANDĂRI DE LA SPECIALIST PENTRU EXPRIMAREA SĂNĂTOASĂ A EMOȚIILOR ÎN CUPLU
Avem obiceiul să reproșăm partenerului/partenerei că „se culcă pe o ureche” și nu face eforturi pentru o relație de cuplu satisfăcătoare și armonioasă. Totuși, un lucru extrem de important pe care îl trecem cu vederea este propria responsabilitate în „mentenanța” acestei relații.
- Așadar, înainte de toate, ar trebui să ne întrebăm pe noi înșine:
- Cum mă simt eu în relația mea de cuplu?
- De ce am nevoie în acest moment al vieții mele?
- Știe partenerul meu aceste lucruri?
Lucrul la bunăstarea în relație începe cu fiecare dintre noi, cu onestitatea față de propriile nevoi, față de propriile emoții, și cu intenția de a face o schimbare.
- Următorul pas constă în verbalizarea emoțiilor, dar fără reproș și fără acuzații, într-o manieră echilibrată, dar convingătoare.
- Reacția interlocutorului este extrem de importantă atunci când unul dintre parteneri decide să vorbească despre ce-l apasă.
Psihologul Mirela Fiță atrage atenția asupra modului în care ar trebui primite de interlocutor episoadele de exprimare a emoțiilor: „Abordarea centrată pe persoană ne amintește că, în cuplu și familie, oamenii nu au nevoie să fie corectați, ci înțeleși, ascultați și validați.”
- Extrem de important: trebuie împărtășite și emoțiile pozitive față de partener și de relația de cuplu, nu doar cele apăsătoare. Mai ales în situațiile tensionate.
Conform metodei Gottman, cuplurile stabile au o dinamică a relației care respectă un raport de 5:1 între reacțiile pozitive și cele negative în momentele de conflict, cu până la 20:1 în afara momentelor tensionate. Ca reacții pozitive sunt luate în calcul:
- ascultarea activă a partenerului,
- înțelegerea aspectelor exprimate de către acesta,
- răspunsurile cu un ton calm, fără a ridica vocea,
- exprimarea aprecierii,
- acceptarea nevoii celuilalt de reparare a situației.
„A vorbi despre ce simțim nu slăbește relația, ci o maturizează. O invitație la reconectare autentică – între parteneri, între părinți, între oameni care își doresc relații mai conștiente și mai sănătoase”, ne reamintește Mirela Fiță, psiholog la Clinica Medsana Cotroceni.
Simți că tendința de blocare a emoțiilor autentice și profunde – a ta, a partenerului sau a amândurora – a adus relația într-un punct extrem de fragil? O programare la unul dintre specialiștii noștri în psihologie poate deschide calea către procesul de redobândire a echilibrului personal și al celui din relația de cuplu.
Alte noutăți
