Noutăți

Mare atenție la valorile magneziului în sezonul cald!

În discuțiile de zi cu zi despre starea de sănătate, calciul sau fierul sunt mineralele cele mai invocate. Ceea ce nedreptățește extrem de tare magneziul, un nutrient implicat în foarte multe dintre procesele biologice proprii organismului uman. Iar grija pentru asigurarea unui aport sănătos de magneziu ar trebui să se intensifice vara, când temperaturile ridicate îi pot influența nivelul din sânge.

Când aveți o stare pronunțată de slăbiciune cu palpitații, dureri de cap, crampe musculare este foarte probabil să dați vina pe lipsa de calciu sau de fier din organism. Dar un nivel scăzut al magneziului în sânge poate produce aceleași simptome.

Mai mult, „deficitul de magneziu se asociază, de regulă, cu deficitul de calciu și potasiu, rezultând o stare generală extrem de neplăcută, cu riscuri asupra sănătății pe termen lung în caz că nu este remediată cu măsurile potrivite”, spune dr. Paul Dragomir, Medic Primar Gastroenterologie și Medic Specialist Medicină Internă la Clinicile Medsana.

Din păcate, sezonul cald creează, cel mai adesea, un context propice pentru dereglările nivelului de magneziu din sânge prin prisma transpirației excesive. Prin urmare, pe lângă atenția acordată planurilor de vacanță, vara ar trebui să ne preocupăm la fel de intens și de menținerea unei stări bune de sănătate printr-un stil de viață echilibrat și o relație strânsă cu medicul curant.

De ce pierdem magneziul și cum putem remedia asta?

Deficiența de magneziu – „hipomagneziemia” în literatura de specialitate – poate apărea din mai multe cauze, de gravitate medicală variabilă, însă se simte la fel de copleșitor indiferent de origine:

Aport deficitar de alimente ce conțin acest mineral: orez brun, avocado, banane, migdale, nuci, caju, spanac, fasole neagră, semințe de dovleac, lapte de soia, unt de arahide, cacao.

Scăderea absorbției magneziului la nivel intestinal pe fondul existenței unor afecțiuni, de exemplu: sindroame diareice cronice (atenție la dereglările digestive produse de călătoriile în destinații exotice), sindroame de malabsorbție – precum boala celiacă, boli inflamatorii intestinale cronice.

Afecțiuni renale cronice care duc la pierderi de magneziu la nivel renal (prin urină), de exemplu: nefropatia diabetică sau afecțiuni tubulare renale.

Niveluri crescute ale unor hormoni în organism, condiții ce au ca rezultat intensificarea excreției de magneziu la nivel renal, de exemplu: aldosteron, hormon antidiuretic, hormoni tiroidieni.

Administrarea unor medicamente, precum cele antifungice, diuretice, anumite chimioterapice.

Consumul excesiv de alcool – un obicei despre care știm bine cât de popular devine în timpul sezonului cald, mai ales în vacanțe.

Pe lângă stările extrem de neplăcute pe care le produce pe termen scurt, deficiența de magneziu poate duce, pe termen lung, la instalarea unor afecțiuni grave, precum hipertensiunea arterială, diabet, osteoporoză sau migrene. Un argument extrem de puternic pentru a merge la medic pentru un diagnostic corect și indicațiile de tratament:

„De cele mai multe ori, deficitul de magneziu se tratează prin administrarea de suplimente ce conțin acest mineral, în paralel cu adoptarea unei diete cu alimente bogate în magneziu. Până la îmbunătățirea stării generale, pacientul poate primi și medicație pentru ameliorarea simptomatologiei produse de deficiența de magneziu. Însă toate aceste măsuri pot fi luate numai dacă pacientul cere ajutor de specialitate atunci când observă apariția recurentă a momentelor de slăbiciune, a crampelor musculare, lipsa poftei de mâncare, apariția stării de greață sau de vomă”, subliniază dr. Paul Dragomir.

Programează-te la un consult