Noutăți

Gripa sezonieră, cum acționăm și cum ne protejăm?

Ce este gripa?

Gripa este o afecțiune virală contagioasă cu fenomene de afectare generală, cu apariție sporadică, epidemică sau chiar pandemică, determinată de infecția cu virusurile gripale.

Există trei tipuri principale de gripă:

- Gripa tip A, cel mai patogen, implicat în pandemii;

- Gripa tip B, care determină îmbolnăviri locale;

- Gripa tip C, cel mai slab patogen;

Gripa poate determina apariția de epidemii sporadice diferite că severitate cu manifestare în principal în sezonul rece (lunile noiembrie-martie).

Cum se transmite gripa?

Gripa este o infecție virală care se răspândește cu ușurință de la o persoană la alta, pe cale aeriană (tușe, strănut) sau prin contact direct sau indirect cu secrețiile respiratorii ale persoanelor infectate (care se află pe mâinile acestora sau pe suprafețele contaminate). Statistic o persoană bolnavă va infecta între 1-3 persoane sănătoase.

Cum se manifestă gripa?

Deși multe persoane sunt expuse la infecție mai ales în sezonul rece, nu toți cei care s-au infectat cu virusul gripal se și îmbolnăvesc. Evoluția și apariția simptomelor depind de imunitatea fiecăruia dintre noi, gradul de protecție individuală (influențate de stilul de viață, alimentație, boli cronice pre-existente etc.), tipul de virus (virusul gripal a, b sau c), anumite condiții fiziologice (sarcina, copil mic), obezitate etc.

Astfel, nu toate persoanele infectate devin simptomatice. Spectrul manifestărilor bolii este extrem de variat de la simptome minore până la pneumonii severe, encefalită, insuficiență cardio-respiratorie sau septicemie, oricare dintre aceste forme fiind amenințătoare de viață. Aceste forme severe de boală pot fi cauzate de virusul gripal sau de alte infecții virale sau bacteriene care survin pe terenul imunologic deprimat de infecția primară. Formele cele mai severe de gripă tip a sau gripa tip b se întâlnesc la vârstnici, la copii sau la cei cu boli cronice (diabet zaharat, afecțiuni cardiovasculare, pulmonare, hepatice, hematologice, neoplazii, infecție cu HIV). Forme severe de boală pot surveni însă și la persoane aparent sănătoase, indiferent de vârsta acestora.

Care sunt principalele semne de gripă?

Cele mai comune semne de boală sunt: febra, tusea, durerile în gât, durerile de cap, durerile musculare şi articulare, starea de rău, oboseala, inapetența (lipsa poftei de mâncare).

Simptomele infecției cu virusul gripal seamănă cu alte infecţii virale respiratorii (inclusiv guturaiul/ răceală), însă gripa prezintă simptome mult mai severe. Răceala este produsă de alte virusuri respiratorii, nu de virusul gripal. În cazul răcelii, simptomele sunt limitate de obicei la cap și gât și constau în: rinoree, strănut, dureri în gât, hiperlacrimare, dureri de cap, stare subfebrila.

Cum debutează gripa și când apar simptomele?

În medie perioada de incubație (perioada de la momentul contactului cu virusul până la apariția simptomelor) este de 2-3 zile, existând însă și perioade care ies din intervalul mediu și acoperă perioada de 1-7 zile. O persoană bolnavă este contagioasă în medie 1-2 zile înainte de apariția primelor simptome de gripa și încă 3-5 zile după apariția acestora. Pentru limitarea contactului cu persoane sănătoase și evitarea extinderii bolii, toate cazurile confirmate sau suspecte trebuie izolate. Cazurile necomplicate se vindecă în medie în 7 zile de la debutul bolii. În pandemii caracteristicile epidemiologice şi clinice ale gripei pot fi diferite, acestea variind în funcţie de tipul de virus (gripa de tip a, b sau c) şi de nivelul de imunitate al populaţiei faţă de un virus.

Cum se pune diagnosticul?

În cazul gripei diagnosticul este de cele mai multe ori clinic, iar tratamentul este simptomatic. Există situații în care evoluția este gravă, boala prezentând complicații ce presupun un tratament pentru gripa combinat (anti-viral, anti-bacterian etc.), monitorizare intră-spitalicească și investigații specifice pentru determinarea tipului de virus gripal, evoluția complicațiilor etc. Este recomandat ca o persoană care prezintă simptome de gripă să evite auto-medicația și să se prezinte la medic, pentru a i se recomanda un tratament pentru gripa corespunzător.

Cum să mă protejez de gripă?

1. Evitaţi contactul cu persoanele bolnave:

- Îndepărtați-vă de persoanele care tușesc sau strănută;

- Evitați spațiile aglomerate;

- Nu vizitați persoanele bolnave. În cazul în care vizitaţi sau îngrijiţi o persoană bolnavă ce prezintă simptomele gripei, este recomandat să purtaţi masca tot timpul cât sunteţi împreună în aceeaşi cameră.

2. Aerisiți zilnic camera în care dormiți sau spațiul în care lucrați. Aerisirea încăperilor sau a birourilor cu menținerea unei temperaturi de 18-22 grade Celsius și igienizarea corespunzătoare a spațiilor și suprafețelor este esențială.

3. Respectați regulile individuale și generale de igienă.

- Spălați-vă cât mai des pe mâini cu apă și săpun (spălatul trebuie să dureze cel puțin 20 secunde, mâinile se spală atât pe partea anterioară, cât și posterioară și se clătesc cu apă din abundență, apoi se usucă cu prosoape de hârtie sau aer cald). Dacă nu sunteți în apropierea apei, folosiți un agent de curățare pe bază de alcool. Dezinfectantele pentru mâini pe bază de alcool reduc cantitatea de virus gripal de pe mâinile contaminate, însă spălarea cu apă şi săpun este mult mai eficientă. Încercați să nu atingeți cu mâna ochii, nasul sau gura. Microbii se răspândesc frecvent în acest fel;

- Este important ca persoanele care tușesc sau strănută, să-și acopere gura și nasul cu o batistă de unică întrebuințare, batista care se aruncă după utilizare;

- Persoanele care prezintă simptome ale bolii (fac febră, au frisoane, tușesc etc.) trebuie să se prezinte la medic pentru efectuarea unui test ce poate stabili diagnosticul de gripă. Riscul de contagiozitate este maximum la debutul bolii;

- Omul bolnav se izolează de restul familiei într-o cameră corespunzătoare din punct de vedere igienic (luminoasă, aerisită, cu o temperatura medie de 22 – 24 grade Celsius). Bolnavul va folosi batiste igienice în caz de tuse sau strănut pe care le va arunca după utilizare;

- Menținerea la domiciliu a copiilor bolnavi pentru evitarea transmiterii bolii în comunitate.

4. Utilizarea măştii de către persoanele bolnave pentru a-i proteja pe contacţii direcţi. În cazul în care o persoană tuşeşte sau strănută, este recomandat să folosească o mască de protecție pentru a reduce riscul de infectare în rândul apropiaților. Masca este foarte utilă în următoarele situații: când bolnavul se află în contact apropiat cu persoane sănătoase, în mijloacele de transport, când merge la spital.

5. Stil de viață sănătos. Se recomandă o alimentație echilibrată, consumul de fructe și legume bogate în vitamine, renunțarea la fumat, evitarea consumului de alcool, respectarea programului de odihnă.

6. Vaccinarea este principalul mijloc de prevenire a gripei și a complicațiilor sale.

Vaccinarea antigripală

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă vaccinarea antigripală în primul rând persoanelor din categoriile cu risc (personal medical, persoane peste 65 ani, persoane cu afecţiuni cronice, gravide), dar şi copiilor peste 6 luni.
Pentru persoanele incluse în categoriile de risc, cea mai importantă modalitate de prevenție a complicațiilor gripei este vaccinarea antigripală efectuată la începutul toamnei împreună cu adoptarea metodelor generale de prevenție. Vaccinarea în cazul persoanelor din categoriile de risc mai sus menționate va scădea riscul unei infecții gripale; în cazul în care boala va fi contactată, va fi mai puțin severă decât în absența vaccinării.

În clinicile Medsana din București și Ploiești campania de vaccinare antigripală 2013-2014 se va desfășura în perioada 15 octombrie 2013 – 31 decembrie 2013. Vaccinul utilizat este VAXIGRIP, produs de compania farmaceutică Sanofi Pasteur, care conține virus gripal inactivat și asigura protecție împotriva tulpinilor virale A H1N1, A H3N2 și B.

Vaccinul VAXIGRIP se prezintă sub formă de suspensie injectabilă în seringă preumplută de 0.5ml și corespunde recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (pentru emisfera nordică) și deciziei Uniunii Europene pentru sezonul 2013/2014.

Vaccinarea antigripală se va efectua în urmă unui consult clinic prealabil la medicul generalist, care va confirma absența contraindicațiilor vaccinării.

Este sigură vaccinarea antigripală și care sunt posibilele efecte secundare post-vaccinare?

Vaccinarea antigripală se practică de mai multe decenii. Vaccinul anti-gripal este în general bine tolerat. Pentru cei care fac parte din categoriile de risc, poate fi mai periculos refuzul vaccinării (astfel fiind expuși riscului unei infecții gripale severe) decât efectuarea vaccinării în sine. Toate vaccinurile prezintă unele reacții adverse majoritatea ușoare că de exemplu durere, roșeață, umflătură la locul injectării sau o discretă alterare a stării generale după administrare. Aceste reacții sunt temporare și apar la 15% -20% din cei vaccinați. Mai puțin de 1% din persoanele vaccinate dezvoltă simptome cum ar fi febră, frisoane, dureri musculare la una sau două zile după vaccinare. Aceste simptome sunt mult mai probabil să apara la o persoană care nu a fost expusă niciodată la virusul gripal sau nu a fost vaccinată. Țineți cont, însă, că aceste manifestări non-specifice nu înseamnă că v-ați îmbolnăvit de gripă. Reacțiile adverse grave la vaccin sunt foarte rare, acestea fiind cel mai probabil rezultatul unei alergii la o componentă a vaccinului, cum ar fi proteină de ou din vaccin.

Este recomandat că femeile însărcinate să se vaccineze?

Femeile însărcinate și cele care alăptează prezintă risc crescut de complicații grave în urmă unui episod gripal. În plus, vaccinarea mamei va oferi o anumită protecție și pentru nou-născut. În timpul pandemiei H1N1 2009-2010 s-a observat un risc crescut de infecții gripale severe la femei post partum (la două săptămâni după naștere) și o mortalitate ridicată în rândul femeilor gravide care s-au îmbolnăvit de gripă de parcursul sarcinii. Medicul specialist care urmărește sarcina este cel mai în măsură să recomande sau nu vaccinarea la femeile însărcinate și la cele care alăptează.

Cine nu ar trebui să se vaccineze?

În general, vaccinul antigripal injectabil poate fi administrat la marea majoritate a populației, cu excepția copiilor mai mici de vârstă de 6 luni, persoanelor cu un istoric de reacții alergice severe la ouă sau la o doză anterioară de vaccin gripal. Cele mai multe tipuri de vaccin gripal sunt ambalate în flacoane sau seringi care conțin cauciuc natural sau latex. Oamenii cu o alergie severă la latex nu ar trebui să se vaccineze cu vaccinuri ambalate în aceste fiole sau seringi.

Pentru programări și informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați – 021/9607 sau programari@medsana.ro.

Programează-te la un consult