Prevenție

Rezolvăm hipercolesterolemia doar cu dietă low-fat?

Termenul de „colesterol” a devenit atât de strâns legat – aproape în mod exclusiv – de ideea unui consum excesiv de grăsimi încât, când vine vorba despre gestionarea situației pentru îmbunătățirea stării de sănătate, măsurile sunt incomplete și, în consecință, lipsite de succes.

Corpul omenesc nu poate funcționa fără colesterol – aceste molecule de grăsime sunt indispensabile organismului pentru că fac parte din compoziția sângelui și a unor țesuturi esențiale. La fel de adevărat este că prea mult colesterol ne face rău și, din păcate, vorbim despre o situație tot mai întâlnită în prezent: o parte tot mai extinsă a populației globale se confruntă cu niveluri ridicate ale colesterolului total în sânge (peste 240 mg/dL). Iar „hipercolesterolemia crește riscul de boli cardiovasculare, arteroscleroză, infarct miocardic, accident vascular și deces”, spune doamna dr. Daniela Burlacu, Medic Primar Medicină Internă la Clinicile Medsana.

Luând în considerare că, la auzul acestui termen, gândul ne zboară automat la grăsimile din alimentație, situația la nivel global ne face să ne întrebăm: oare mâncăm, cu adevărat, mult mai gras decât generațiile anterioare?

În condițiile în care mare parte din populație este preocupată să citească etichetele alimentelor până la ultima zecimală din raportul nutrițional sau să achiziționeze preponderent alimente bio sau să urmeze o dietă pentru pierdere în greutate ori pentru un stil de viață vegetarian, vegan sau raw, chiar sunt grăsimile din alimentație principala cauză a hipercolesterolemiei? Mai ales având în vedere că 75% din colesterolul care circulă prin corpul nostru este produs de ficat, din alimentație provenind numai un sfert.

Stresul nu are un impact egal asupra tuturor

Realitatea este că stresul, cea mai mare problemă a ultimelor generații, are un cuvânt decisiv de spus și în gestionarea nivelurilor colesterolului, mai ales atunci când își dă mâna cu alte obiceiuri dăunătoare din stilul de viață al pacientului: fumat, sedentarism, consumul excesiv de alcool.

„Numeroase studii au arătat că stresul poate duce la creșterea colesterolului independent de alimentație, importantă fiind și reacția individului la stres”, semnalează doamna dr. Daniela Burlacu, specialistul Medsana în medicină internă.

Mecanismul prin care stresul influențează nivelul colesterolului nu a fost, încă, decodat în totalitate de către lumea științifică, însă descoperirile realizate până la acest moment vorbesc despre mai multe implicații posibile:

· Stresul cronic se asociază cu prezența constantă în organism a unui nivel crescut de cortizol (așa-numitul „hormon al stresului”), ceea ce duce la creșterea valorilor LDL (low-density lipoprotein sau „colesterolul rău”).

· În situațiile stresante apare hemoconcentrația – sângele pierde din lichide, rezultând o concentrație a elementelor solide, inclusiv a proteinelor de colesterol. Prelungită sau cronicizată, această situație poate produce hipercolesterolemie.

· În momentele stresante, organismul secretă acizi grași liberi și glucoză pentru a servi drept energie în vederea rezolvării respectivei provocări. Dacă aceste substanțe nu sunt folosite, iar situația devine una repetitivă, una dintre consecințele modificărilor din organism este creșterea nivelului de colesterol din sânge.

După cum amintea doamna doctor, extrem de importantă este și reacția fiecărui individ la stres. Un studiu publicat în 2015 în Journal of Psychophysiology a scos la iveală că sistemul cardiovascular al unor persoane reacționează, în mod automat, mai puternic în situațiile stresante, având ca răspuns creșterea excesivă a presiunii arteriale. Astfel, ține de fiecare individ în parte să-și cunoască modul în care se comportă în momentele dificile și să-și propună, conștient, măsuri de gestionare a stării de spirit încărcate.

Desigur, lucrul cu sine nu se soldează cu succes în lipsa unui stil de viață care să încurajeze menținerea unei stări bune de sănătate. Și anume, trebuie să ne preocupăm de: „reducerea grăsimilor saturate și a carbohidraților simpli din alimentație, creșterea cantității de fibre, activitate fizică timp de 30-60 de minute zilnic (crește HDL colesterolul și scade LDL colesterolul), renunțarea la fumat, limitarea cantității de alcool consumat”, recomandă specialistul Medsana, doamna dr. Daniela Burlacu.

Programează-te la un consult