Specialistul psiholog Medsana face părinților câteva recomandări de atitudini, comportamente și jocuri în perioada sărbătorilor pentru a reuși să creeze o atmosferă relaxată, cu adevărat de sărbătoare, pentru cei mici.
Cu cât insistăm mai mult să le oferim celor mici sărbători „perfecte” în accepțiunea cutumelor sociale și a modelor de marketing, cu atât mai tare vor simți presiunea, nu bucuria acestei perioade festive în teorie. Copiii sunt direct conectați la emoțiile părinților, iar stresul celor din urmă are un impact de multe ori nebănuit asupra celor mici.
Din păcate, este o situație conștientizată într-o mică măsură de părinți: conform unui sondaj realizat de o echipă a Spitalului de Copii C.S. Mott de pe lângă Universitatea din Michigan, SUA, doar 20% dintre respondenții adulți au admis că propriul stres afectează negativ modul în care cei mici simt atmosfera sărbătorilor.
Părinții sunt solicitați suplimentar în această perioadă, copiii sunt scoși din rutina anului școlar – un factor de stabilitate și predictibilitate emoțională. Laolaltă, acești factori creează premisele pentru interacțiuni interumane tensionate și explozii emoționale, mai ales din partea copiilor, care nu stăpânesc, încă, arta gestiunii sănătoase a emoțiilor.
„Sărbătorile de iarnă par, la suprafață, o perioadă magică. Dar, în lumea emoțională a copiilor, decembrie aduce un amestec complex de bucurie, agitație, frici, oboseală și așteptări greu de dus. În cabinet, în această perioadă, observ adesea că cei mici sunt mult mai sensibili și reacționează diferit la schimbările din jur”, semnalează Mirela Fița, Psiholog Clinician Principal și Psihoterapeut Centrat pe Persoană la Clinica Medsana Cotroceni.
MINI-GHID PENTRU EMPATIZAREA CU COPIII DE SĂRBĂTORI
Specialistul Medsana împărtășește din experiența de cabinet cu micii pacienți afectați de presiunea acestor zile și face câteva recomandări pentru părinți:
1. Copiii sunt supra stimulați de „spiritul sărbătorilor”: lumini puternice, muzică non-stop, aglomerație, vizite dese, schimbări de rutină.
„Practic, vorbim despre entuziasm amestecat cu oboseală. Creierul copiilor primește mai mulți stimuli decât poate procesa, astfel încât aceștia devin iritabili, se aprind din nimic, par agitați fără motiv. Dar nu este ceea ce numim neascultare, ci este vorba despre un sistem nervos suprasolicitat”, explică psihologul Mirela Fiță.
Ce pot face părinții:
- să creeze momente zilnice de liniște (10–20 de minute);
- să evite episoadele lungi în aglomerație, cum ar fi vizitele în marile centre comerciale;
- să păstreze 1–2 rutine de seară neschimbate.
2. Părinții au așteptări nerealiste de la copii, pe care le leagă de specificul sărbătorilor: copilul trebuie „să fie cuminte pentru Moș Crăciun, ca să îi aducă cadouri/ce își dorește”.
„Pentru un copil, asta sună ca o condiționare afectivă: valoarea mea depinde de comportament. Ce se întâmplă la nivel emoțional: apare presiunea internă, frica de a greși, anxietate crescută, sentiment de vinovăție dacă i se întâmplă să reacționeze mai intens.”
Ce pot face părinții: să transforme povara responsabilității puse 100% pe umerii copilului într-un dialog empatic, explicându-i că Moș Crăciun aduce cadouri tuturor copiilor pentru că toți sunt valoroși și merită un cadou. „O formulă prin care părinții își pot arăta deschiderea către avalanșa de emoții a copiilor este «Dacă ai o zi mai grea putem vorbi despre ea».” – Mirela Fiță, psiholog clinician.
3. Se acutizează frica de întuneric: în cazul copiilor cu vârste între 6 și 11 ani, imaginația este foarte intensă și este foarte comun să apară frica de întuneric, de a dormi singur, frica de zgomote, de pierdere a celor dragi sau de separare. Iarna, cu zilele sale mai scurte și a perioadelor mai îndelungate de întuneric, contribuie la acutizarea acestor frici, împreună cu:
- oboseala creierului provocată de supra stimularea de sărbători;
- dereglarea ritmului somnului din cauza schimbărilor de program;
- apariția anxietății anticipatorii legate de venirea Moșului.
Ce pot face părinții: să pună lumini de veghe prin casă, să stabilească un obiect de siguranță (o jucărie, de cele mai multe ori) cu cel mic, să formeze și să păstreze un ritual de seară scurt, repetitiv, pentru creat un spațiu de siguranță în mintea copilului, să îi valideze frica prin formulări de genul: „Te cred că îți este greu. Sunt aici, cu tine.”.
4. Apare oboseala emoțională: copiii experimentează prea multe lucruri într-un timp prea scurt, iar forma lor de a exprima asta nu este prin verbalizare concretă, ci prin diverse comportamente: plâng din nimic, au conflicte cu frații, se izolează sau devin foarte agitați, nu se mai pot concentra.
„În psihoterapie, copiii spun adesea: «mi-e dor să stau în camera mea», «nu mai am chef de nimic», «e prea mult»...”, spune specialistul Medsana în psihologie clinică Mirela Fiță.
Ce pot face părinții:
- să descarce programul, să lase zilele „goale” de activități;
- să se conecteze în mod deliberat cu cei mici prin jocuri, povești, îmbrățișări;
- să prevadă pauze între activități atunci când face planuri.
5. Apar comparațiile cu ceilalți copii. În vârtejul de emoții experimentat de cei mici în această perioadă apar și cele generate de întrebările de comparație cu alți copii: „Oare ce cadouri primește cutare sau cutare?”, „Oare merit cadoul pe care mi-l doresc?”, ”Oare am fost suficient de bun / cuminte / studios etc.?”.
„Pentru copil, aceste întrebări activează rușine, vinovăție, teamă de neacceptare. În psihoterapie folosesc adesea hărți emoționale pentru a-i ajuta pe cei mici să exprime în cuvinte ceea ce trăiesc.”
Ce pot face părinții:
- să normalizeze emoțiile celor mici, spunându-le că toți copiii se simt atât de tulburați în decembrie, pentru toți este o perioadă foarte importantă și solicitantă emoțional;
- să nu compare cadourile sau comportamentele; focusul ar trebui să fie pe alinarea propriului copil, nu pe interesul față de situația altora;
- să ofere copilului mesaje de valoare personală, nu comportamentală.
JOCURI SIMPLE PENTRU LINIȘTE SUFLETEASCĂ DE SĂRBĂTORI
Mirela Fiță, Psihoterapeut Centrat pe Persoană, propune părinților câteva jocuri terapeutice pentru trecut cât mai armonios peste această perioadă în familie.
Borcanul liniștii: într-un borcan/recipient, copilul pune bilețele pe care sunt scrise lucruri care îi dau un sentiment de liniște. Seara, înainte de culcare, le citește și se calmează, ceea ce îi va permite un somn odihnitor.
Termometrul emoțiilor: invită copilul să noteze pe o scară de la 1 la 10 intensitatea emoției zilnice. Notează aceste valori și discută-le cu cel mic din când în când, arătându-i că toate emoțiile sunt normale.
„Trei lucruri mici care mi-au plăcut azi”: făcând această scurtă trecere plăcută în revistă la sfârșitul fiecărei zile activează sentimentul de recunoștință, iar anxietatea este redusă.
Harta siguranței: copilul denumește și fixează pe o „hartă” locuri, persoane și activități care îl fac să se simtă în siguranță. În momentele dificile, harta ajută la recăpătarea echilibrului.
„Dacă ai simțit în această lună că unele comportamente ale copilului te depășesc, dacă apar izbucniri emoționale greu de gestionat, retrageri, frici neașteptate sau pur și simplu nesiguranță în relația cu el, să știi că nu ești singur(ă)”, îi asigură psihologul Mirela Fiță pe părinți și îi invită, împreună cu copiii, la ședințe de psihoterapie.
„Copiii trec prin multe schimbări în această perioadă, iar uneori este nevoie de un spațiu sigur și specializat în care să fie ascultați, înțeleși și însoțiți. Uneori, chiar și o singură întâlnire poate face o diferență enormă!”
Alte noutăți
