Prevenție

5 lucruri importante despre gușă, la nivel global și în România

Departe de a fi doar o problemă estetică, gușa ascunde multe riscuri pentru purtător, mai ales dacă vorbim despre copii și adolescenți. Însă prevenția și, respectiv, tratamentul în cazul acestei afecțiuni se fac relativ ușor atunci când există o relație strânsă cu medicul endocrinolog.

Peste români au trecut multe valuri de recomandări în ce privește iodul din alimentație: de la politici publice (cum au fost administrarea pastiluțelor cu iodură de potasiu în anul 1986, în urma accidentului nuclear de la Cernobîl, și prescripția aceluiași supliment în 2022, ca o precauție în contextul războiului din Ucraina și a unui posibil accident la centrala din Zaporojie – ambele măsuri pentru prevenția bolilor de tiroidă) până la „mode” alimentare, precum folosirea sării de Himalaya, un produs foarte promovat pentru mineralele sale, dar și pentru faptul că nu conține iod adăugat, în paralel cu îndepărtarea sării iodate din bucătăria românească.

Informațiile de mai sus sunt foarte simplu puse cap la cap de explicația doamnei Dr. Anca Belușică, Medic Primar Endocrinologie, Clinica Medsana Primăverii: „Gușa endemică se întâlnește în regiuni unde solul este sărac în iod, deci apa este și ea săracă în acest element chimic necesar în sinteza hormonilor tiroidieni. Pentru prevenirea apariției acesteia s-au luat măsuri de iodare a sării și a altor alimente la nivel național și internațional”.

ROMÂNIA ARE ISTORIE ÎN PREVALENȚA RIDICATĂ A GUȘII

De ce a fost nevoie de aceste măsuri? Pentru că, și în prezent, carența de iod este „cea mai frecventă cauză de retard mintal evitabil, dar numai 10% din efectele deficitului iodat sunt vizibile, respectiv gușa și cretinismul endemic”, spune raportul din anul 2021 al RESANMED – Registrul Național al Riscurilor pentru Sănătate în Relație cu Factorii de Mediu.

Așadar, în ciuda faptului că nu se vorbește despre iod la fel de des ca despre calciu, magneziu, fier sau vitamina D, acest mineral este extrem de important în menținerea stării de sănătate printr-o funcționare bună a glandei tiroide.

Mai mult decât atât, la nivel mondial, aproximativ 1,6 miliarde de persoane sunt expuse riscurilor implicate de deficiența de iod din alimentație, iar aproximativ 50 de milioane sunt minori. Gușa se consideră endemică atunci când peste 5% dintre elevii de 6-12 ani dintr-o comunitate au volum tiroidian mărit observat clinic și prin efectuarea de ecografii.

În România s-a constatat o prevalență ridicată a gușii în aria subcarpatică încă din anul 1947, menționează raportul RESANMED, care a notat 2388 de cazuri de îmbolnăvire raportate în perioada 2017-2021, cele mai multe fiind pentru grupa de vârstă 35-74 de ani, cu punctul maxim în grupa de vârstă 55-64 de ani.

GUȘA NU E DESPRE UN EXCES DE GRĂSIME INESTETIC, CI DESPRE UN DEZECHILIBRU HORMONAL RISCANT PENTRU SĂNĂTATE

Gușa poate părea inestetică, însă, din păcate, nu se poate rezolva cu o dietă pentru scăderea în greutate, masaje faciale și ale gâtului sau exerciții fizice. Creșterea în volum a glandei tiroide este cea care produce deformarea nedorită din zona gâtului și care trebuie gestionată din punct de vedere medical.

Iată câteva informații referitoare la deficitul de iod și la apariția gușii:

1. În afară de gușa endemică, există și GUȘA SPORADICĂ (care nu se manifestă în masă). Aceasta poate apărea în perioade speciale ale vieții: la pubertate sau la femeile însărcinate, când nevoia hormonală a organismului crește, dar și la persoane predispuse familial, caz în care apar disfuncțiile tiroidiene: hipertiroidism și hipotiroidism.

2. GUȘA POATE COEXISTA CU EUTIROIDIA, adică o persoană cu gușă poate avea un nivel normal al hormonilor. „Posesorul unei guși poate fi normotiroidian o perioadă foarte lungă de timp. În acest caz, recomandăm supraveghere activă anuală, cu recomandări personalizate de la medicul endocrinolog curant”, subliniază specialistul Medsana. Cea mai frecventă cauză a apariției gușilor în paralel cu o activitate hormonală normală este aportul de iod mai mic de 50 micrograme pe zi.

3. RAPORTUL PE SEXE AL GUȘII CU EUTIROIDIE este de aproximativ 5:1, această afecțiune fiind mult mai frecventă în cazul femeilor.

4. Multe zone din România au fost detectate cu DEFICIT DE IOD, predispunând populația la apariția gușii endemice în absența unor măsuri de suplimentare a alimentației cu acest mineral. În același raport al RESANMED, dintre cazurile de îmbolnăvire raportate, cele mai multe au provenit din județele:

· Argeș: 33%

· Maramureș: 18%

· Neamț: 12%

Numărul cazurilor raportate a fost mai mare în mediul rural (47%) decât în mediul urban (39%). Asta în condițiile în care locuitorii din mediul urban merg mult mai des la medic decât „la țară”.

Din punct de vedere geografic și geologic, s-a stabilit că zonele cu sol sărac în iod sunt cele muntoase și de deal, acoperite în trecut de ghețari. Topirea lor de-a lungul epocilor a „spălat” acest mineral din sol, cu impact actual asupra nivelului de iod din alimentația populației din zonele respective.

5. 150 MICROGRAME DE IOD este aportul minim recomandat zilnic în cazul unui adult fără probleme de sănătate. Femeile însărcinate au nevoie de 220 mgc/zi, iar cele care alăptează – 290 mcg/zi. Iată câteva surse alimentare bogate în iod:

· Cod: 100 g de cod la cuptor conțin aproximativ 185 mcg de iod.

· Lapte degresat: un pahar conține aproximativ 85 mcg de iod.

· Iaurt grecesc degresat: 220 de grame conțin aproximativ 115 mcg de iod.

· Ouă: un singur ou fiert tare are aproximativ 26 mcg de iod.

· Ficat: 100 g de ficat de vită conțin aproximativ 16 mcg de iod.

· Nuci: aproximativ 2 mcg de iod la fiecare 100 g de miez de nucă.

Atenție, însă: există alimente care pot împiedica absorbția și folosirea iodului de către glanda tiroidă, așa-numitele „alimente gușogene”. Printre cele mai populare pe teritoriul țării noastre sunt: varza, conopida, broccoli, soia și produsele din soia.

Deși sunt subiecte puțin discutate în spațiul public românesc, deficitul de iod și gușa endemică sunt probleme majore de sănătate publică ale României, incidența bolilor tiroidiene și a celor tiroidiene autoimune – precum tiroidita Hashimoto și boala Basedow – fiind în creștere continuă în ultimii 20-25 de ani, conform doamnei Dr. Anca Belușică, Medic Primar Endocrinologie.

Ca de obicei, cea mai sigură cale de prevenție și de gestionare sănătoasă a afecțiunilor ce implică dereglări ale funcționării tiroidei este echilibrul atât în stilul de viață, cât și în relație cu medicul curant sau cu cel de familie.

„Recomand un stil de viață sănătos pe cât posibil, fără suplimente alimentare luate «după ureche»; acestea pot face mai mult rău, mă refer la suplimentele cu iod în cazul de față. Mergeți la medic chiar și atunci când nu se cunoaște un istoric familial de boli tiroidiene”, recomandă specialistul în endocrinologie Medsana.

Programează-te la un consult