Subiect de discuție în spațiul public românesc de nici zece ani încoace, alergia la ambrozie pare a fi privită, în continuare, ca un „moft” și nu ca o afecțiune cu adevărat îngrijorătoare. Din nefericire, situația reală este cu totul opusă, trage un semnal de alarmă specialistul alergolog Medsana.
„Se estimează că, până în 2050, 1 din 3 persoane va suferi de sensibilizare la ambrozie. Este o problemă globală, iar simptomele cresc logaritmic de la an la an dacă se continuă expunerea la polenul de ambrozie”, avertizează doamna doctor Brîndușa Petruțescu, Medic Primar Alergologie și Imunologie Clinică, parte a echipei Medsana Cotroceni. Având în vedere că o singură plantă de acest fel poate elibera până la un miliard de granule de polen într-un singur sezon, alergia la ambrozie nu poate fi bagatelizată și neglijată.
În acest context, populația României se găsește extrem de afectată din cauza răspândirii extreme a plantei periculoase în aproape toate zonele țării, mai puțin în cele aflate la altitudini înalte. Iar în ciuda amenzilor menționate de lege – între 1.000 și 20.000 de lei – proprietarii de terenuri și grădini nu se preocupă de curățarea acestora, lăsându-le, în continuare, în paragină, la discreția ambroziei, plantă cu înmulțire extrem de rapidă și prolifică.
Mai mult decât atât, condiții specifice anului 2024 agravează situația: canicula timpurie a dus la înflorirea înainte de termen a ambroziei – mărind, astfel durata sezonului alergic, iar atmosfera încărcată de polen, pe fondul poluării excesive, a determinat un impact și mai puternic asupra persoanelor alergice sau cu o sensibilitate în această direcție.
Cât de frecvent se poate ajunge de la alergie la astm?
Conform celor mai recente date publicate de Ministerul Sănătății, în România există 2,5 milioane de persoane suferind de alergie la ambrozie. Specialistul alergolog Medsana spune că sensibilizarea la această plantă poate apărea în orice moment al vieții, atât în primii ani ai copilăriei, cât și la vârsta a treia.
Dacă la cei din urmă simptomele nu se manifestă atât de puternic, copiii sunt extrem de afectați: impactul alergiei este invers proporțional cu vârsta pacientului din cauza dimensiunilor reduse ale căilor respiratorii care trebuie să facă față situației de criză.
Astfel, simptomele alergiei la ambrozie – strănutul, tusea, lăcrimarea și mâncărimile din zona ochilor, rinoreea și congestia nazală – se vor manifesta mult mai copleșitor în cazul celor mici, producând mult mai rapid alterarea calității vieții prin tulburări de somn, stare de oboseală, iritabilitate, probleme de concentrare, evitarea petrecerii timpului în aer liber.
În afară de impactul asupra vieții de zi cu zi în sezonul de ambrozie, această alergie mai prezintă un risc asupra evoluției stării de sănătate a pacienților: instalarea astmului după câteva sezoane de expunere la alergen.
„Din păcate, în cazul polenului de ambrozie – care este extrem de agresiv, prin prisma structurii sale deosebite – astmul apare la 50% dintre pacienți după mai mult de cinci ani de evoluție a simplei rinite alergice și expunere la concentrații crescute de polen. Deci riscul este foarte mare!”, avertizează medicul alergolog Brîndușa Petruțescu.
Situația poate fi prevenită prin prezentarea la medicul specialist alergolog încă de la primele semne de rinită alergică pentru diagnosticarea corectă a afecțiunii și începerea imunoterapiei.
„Simplul tratament simptomatic, cu spray-uri și pastile, nu poate preveni agravarea simptomelor în timp și nici apariția astmului. Dar se pot preveni prin această desensibilizare cu imunoterapie și este bine să o facem încă din copilărie, de la vârsta de cinci ani. Atunci sistemul imunitar este mult mai maleabil, mai plastic, și-l putem educa în direcția corectă ca să devină mai tolerant”, explică specialistul alergolog Medsana.