Noutăți

Stresul proaspetei mame: și mai îndelungat, și mai neglijat decât depresia post-partum

Deși depresia post-partum este cea mai titrată condiție de sănătate mintală a proaspetelor mame, stresul asociat perioadei de după naștere este, de asemenea, extrem de important ca impact, putând afecta relația femeii cu cei din jur. Cristina Ion-Rădulescu, Psiholog în Clinicile Medsana, vorbește despre sursele stării de tensiune și anxietate ale mamelor care au născut de curând și face recomandări de comportamente benefice sănătății mintale pe termen lung.

Un studiu derulat în Statele Unite ale Americii în 2021 pe femei care au născut în timpul pandemiei de Covid-19 a scos la iveală un fapt îngrijorător: 67,6% dintre acestea au suferit de stres post-partum de intensitate moderată sau mare.

În condițiile în care procentul asociat depresiei post-partum la nivel global este de 17%, rezultă că starea de stres care apare după nașterea unui copil este un subiect care ar trebui să primească cel puțin la fel de multă atenție ca tema depresiei post-partum.

„Stresul proaspetei mame, deși mai puțin discutat, este o stare de tensiune și anxietate care poate persista ani de zile după naștere. Lipsa somnului, numărul mare de responsabilități, schimbările hormonale, presiunea de a fi o mamă perfectă, lipsa de suport social și familial sunt surse pentru această stare de stres care poate duce la oboseală cronică, iritabilitate, dificultăți de concentrare și afectarea relației cu partenerul sau chiar cu copilul”, trage un semnal de alarmă psihologul Cristina Ion-Rădulescu.

Combinația între dorința de a face totul singure – pentru că așa simt că lucrurile ies fix cum și le doresc – și auto-critica, gândurile negative de tipul „nu sunt o mamă (suficient) de bună”, „iar am greșit” este un adevărat catalizator pentru atingerea unui nou nivel de stres, aruncând proaspăta mamă într-un foarte periculos cerc vicios în care stresul și anxietatea pot duce la mai multe greșeli percepute, ceea ce alimentează și mai mult gândurile negative.

„MOM BRAIN” ȘI STRESUL DE DUPĂ NAȘTERE

Schimbarea felului în care o femeie gândește și acționează după naștere este una atât de pronunțată, încât a apărut un concept în sine pentru a o descrie: „mom brain” sau „creierul de mamă”.

Tendința de uita lucruri și impresia de „gândire în ceață” sunt două dintre cele mai frecvente manifestări din perioada imediată nașterii, iar apariția lor este influențată de o combinație de factori biologici – precum explozia hormonală, privarea de somn, factori psihologici – anxietatea și stresul, și factori sociali – aici, cel mai frecvent, este vorba despre presiunea pe care societatea o impune asupra proaspetelor mame de a se ridica la „standardele” de parenting care fac parte din moda epocii respective.

Pe acest teren sensibil se grefează și se amplifică după modelul bulgărelui de zăpadă starea de stres de după naștere, ale cărui posibile cauze sunt enumerate de psihologul Cristina Ion-Rădulescu:

· Îngrijirea noului membru al familiei. Adaptarea la nevoile constante ale unui nou-născut, cum ar fi hrănirea, schimbarea scutecelor și lipsa somnului, poate fi extrem de solicitantă.

· Responsabilitățile gospodărești. Menținerea unei gospodării ordonate și funcționale poate adăuga un nivel suplimentar de stres, mai ales dacă mama simte că trebuie să facă totul singură și, mai ales, că trebuie să facă totul perfect.

· Starea și disponibilitatea partenerului. Grijile legate de relația cu partenerul și de cum se adaptează acesta la noua situație pot contribui la stres. De asemenea, nivelul de implicare a acestuia influențează enorm programul mamei, îi modelează comportamentul de solicitare de ajutor și îi influențează starea de stres.

· Viața profesională. Întoarcerea la locul de muncă sau echilibrarea carierei cu noile responsabilități de mamă poate fi o sursă majoră de anxietate. Am dezbătut aceste provocări în articolul de aici, împreună cu doamna Dr. Daniela Burlacu, Medic Primar Medicină Internă la Clinica Medsana Cotroceni.

· Relațiile cu familia extinsă. Așteptările și presiunile din partea membrilor familiei extinse pot adăuga un alt strat de stres.

· Presiunea socială. Așteptările societății de a fi o mamă perfectă pot crea un sentiment de insuficiență și stres continuu.

· Preocupări legate de propria corporalitate/feminitate contribuie, de asemenea, la starea de stres.

CUM EVOLUEAZĂ STRESUL DE LA NAȘTERE LA NAȘTERE?

Teoretic, cu fiecare copil născut, această stare de stres ar trebui resimțită într-un mod tot mai estompat, dat fiind că mama este familiarizată cu tipul de situație prin care trece. Practic, intensitatea acestui stres poate varia de la o naștere la alta, depinzând de mai mulți factori:

· Experiența anterioară: unele mame pot simți că experiența anterioară le ajută să gestioneze mai bine stresul, deoarece sunt mai familiarizate cu provocările și știu la ce să se aștepte.

· Circumstanțele personale: fiecare sarcină și naștere pot veni cu propriile provocări unice, precum: complicații medicale, schimbări în dinamica familială, diferențe în suportul social.

· Resursele de suport: accesul la suport emoțional și practic – cum ar fi ajutorul din partea partenerului, familiei sau prietenilor – poate influența semnificativ nivelul de stres.

· Starea de sănătate mintală: dacă o mamă a avut anterior probleme de sănătate mintală, acestea pot influența modul în care gestionează stresul în sarcinile ulterioare.

„Fiecare naștere este unică și poate aduce noi provocări. Este important ca mamele să aibă acces la resursele necesare pentru a-și gestiona stresul și pentru a-și menține sănătatea mintală”, subliniază specialistul în psihologie Medsana.

IMPACTUL STĂRII CONTINUE ȘI PRELUNGITE DE STRES ASUPRA MAMEI

De cele mai multe ori, preocuparea pentru propria stare de bine alunecă foarte jos în topul priorităților unei proaspete mame copleșite de sarcini, perpetuându-se, astfel, starea de tensiune.

Stresul de lungă durată poate avea un impact răvășitor și asupra sănătății fizice, nu doar celei mintale:

· Sistemul imunitar slăbește, făcând mamele mai susceptibile la infecții și boli.

· Pot apărea hipertensiunea arterială și alte probleme cardiovasculare.

· Problemele digestive, precum sindromul de colon iritabil sau refluxul gastro-esofagian, pot fi agravate.

· Stresul poate duce la insomnie sau alte tulburări de somn, ceea ce afectează negativ sănătatea generală.

· Durerile cronice pot fi exacerbate, cum ar fi durerile de spate sau migrenele.

În ecuația gestionării stresului, alăptarea este o sabie cu două tăișuri. Avantajul ei stă în eliberarea de oxitocină, un hormon care promovează relaxarea și consolidează legătura emoțională cu copilul.

Provocarea, însă, rezidă în satisfacerea nevoilor nutriționale pe care le are o mamă care alăptează, atât pentru a susține producția de lapte, cât și pentru a păstra o stare bună de sănătate.

CUM POATE FI PONDERAT STRESUL DIN PRIMII ANI DE DUPĂ NAȘTERE?

Ca în orice situație de stres, echilibrarea personală este o combinație de comportamente cu beneficii pe termen lung și tehnici de gestionare punctuală a situațiilor copleșitoare. Specialistul în psihologie Medsana face câteva recomandări pentru fiecare dintre cele două categorii.

Comportamente benefice pe termen lung:

- Stabilirea unor rutine sănătoase zilnice care includ timp pentru îngrijirea personală, exerciții fizice și relaxare.

- Delegarea sarcinilor partenerului, familiei sau prietenilor. Este important ca proaspetele mame să accepte că nu trebuie să facă totul singure.

- Îngrijirea relațiilor cu partenerul, familia extinsă și prietenii. Comunicarea deschisă și sinceră este esențială pentru a primi și oferi sprijin.

- Participarea la grupuri de suport pentru mame poate oferi un sentiment de comunitate și înțelegere.

- Îngrijirea sănătății mintale prin apelarea la ajutor profesional dacă stresul devine copleșitor. Terapia sau consilierea pot oferi suport și strategii eficiente pentru gestionarea stresului.

În ce privește tehnicile de „coping” – gestionare rapidă și punctuală a situațiilor critice, Psihologul Cristina Ion- Rădulescu recomandă:

- Respirațiile profunde pentru calmarea sistemului nervos. Se inspiră adânc pe nas, se ține aerul câteva secunde, apoi se expiră lent pe gură.

- Pauzele scurte, chiar și de câteva minute; pot face o diferență notabilă în starea de spirit. Ideal, aceste pauze ar trebui făcute în natură. Ascultarea muzicii preferate este, de asemenea, de ajutor.

- Exercițiile fizice ușoare generează eliberarea de endorfine (neurotransmițători care induc o stare de bine) și ajută la reducerea stresului. Întinderile sau câteva minute de yoga pot fi foarte benefice.

- Conectarea cu cineva drag: o conversație rapidă cu un prieten sau un membru al familiei poate oferi sprijin emoțional și poate schimba perspectiva asupra situației.

- Tehnici de mindfulness, cum ar fi meditația ghidată sau scanarea corporală; acestea pot ajuta la ancorarea în momentul prezent și la reducerea anxietății.

Este foarte important ca această stare de stres să fie ținută sub control pentru ca femeia să nu rateze una dintre laturile cele mai importante ale noii sale ipostaze, de mamă: bucuria – care provine din timpul de calitate petrecut cu cel mic. Construirea de amintiri frumoase din primii ani ai copilului se face prin conectarea cu acesta și cu realitatea, printr-un efort continuu de a fi prezentă în viața de zi cu zi, nu prin ruminarea continuă asupra gândurilor negative și grijilor.

Programează-te la un consult